Comisia Europeană urmează să prezinte mâine propunerea oficială pentru bugetul Uniunii Europene 2028–2034, un document care va declanșa doi ani de negocieri aprinse între statele membre, Parlamentul European și executivul de la Bruxelles. Noul cadru financiar multianual va fi separat de PNRR și va stabili direcțiile majore de investiții pentru următorii șapte ani.
Deși prioritățile declarate sunt securitatea cetățenilor și consolidarea economiei, ecuația financiară este complicată: statele membre nu doresc să își mărească contribuțiile, în timp ce lista cheltuielilor crește – de la apărare și rambursarea împrumuturilor din pandemie până la sprijin pentru industrie și tranziția verde.
Actualul buget european, pentru perioada 2021–2027, a avut o valoare de 1.200 de miliarde de euro, din care România a beneficiat de circa 46 de miliarde, echivalentul a 16% din PIB. În noua formulă, Parlamentul European cere un buget „mai ambițios”, eurodeputații subliniind că Uniunea „nu poate face mai mult cu aceeași sumă sau cu mai puțin”.
Cea mai sensibilă temă din noul buget european îi privește direct pe fermieri. Politica Agricolă Comună (PAC) – adică banii prin care agricultorii primesc subvenții – a avut până acum o treime din bugetul Uniunii, adică 387 de miliarde de euro, din care 270 de miliarde au mers direct către plăți pentru ferme.
Acum, Comisia Europeană vrea să schimbe regulile: o parte din acești bani ar putea fi mutați într-un fond mai mare, pentru dezvoltare regională. Ideea îi neliniștește pe fermieri și a stârnit deja critici din partea unor europarlamentari.
Se discută și introducerea unor limite: nicio fermă să nu poată încasa mai mult de 100.000 de euro pe an din subvenții, iar marile exploatații să primească sume mai mici pe măsură ce cresc ca dimensiune. Bruxelles-ul dă asigurări că PAC nu va dispărea și că plățile directe către agricultori vor rămâne, însă este clar că negocierile vor fi tensionate.
În următorii doi ani, negocierile pentru viitorul buget european se vor purta sub semnul echilibrului fragil dintre resurse limitate, nevoile economice în creștere și presiunea politică a statelor membre.
Vasile Petrovan
