USR demonstrează că specializarea este opțională în politică - 10 minute în urmă
Sprijin guvernamental pentru cultura băimăreană: finanțare importantă pentru Teatrul Municipal - 37 minute în urmă
Sergent major Vasile Nechiti, dovada că spiritul de salvator nu se dezbracă odată cu uniforma - 46 minute în urmă
„Crăciun în Maramureș”: A avut loc concertul tradițional de colinde al Protopopiatului Ortodox Român Sighet, ediția a XXII-a - 58 minute în urmă
Tradiționalul Concert de colinde în limbile ucraineană și română va avea loc la Biserica Ortodoxă Ucraineană din Ruscova în această duminică - 1 oră în urmă
Ultima colectare gratuită de aparate electrice de la domiciliu din acest an în Baia Mare - 1 oră în urmă
18 decembrie – Ziua Minorităților Naționale din România - 2 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș – 18 decembrie 2025 - 3 ore în urmă
În Centrul Vechi din Baia Mare: O seară de colind autentic și tradiție, alături de Grupul Iza - 14 ore în urmă
Lecții de la polițiști pentru elevii de la Școala „Lucian Blaga” - 14 ore în urmă
Trei epoci, o singură dată: 9 Mai – o zi cât o lecție de istorie
Astăzi, 9 mai, marcăm una dintre cele mai dense și simbolice zile din calendarul european și românesc – o zi ce unește trecutul sângerând al războaielor cu idealurile curajului național și ale păcii continentale. Trei evenimente majore, întinse pe aproape un secol, conturează profilul unei date cu profunde reverberații istorice: Proclamarea Independenței României în 1877, încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa în 1945, și, într-o notă amară de ironie geopolitică, aderarea Germaniei de Vest la NATO în 1955, exact la zece ani după înfrângerea nazismului.
1877: România își proclamă libertatea
Pe 9 mai 1877, în fața Adunării Deputaților, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu rostea cu voce fermă cuvintele ce aveau să devină piatră de hotar: „Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare.” A fost momentul în care România a rupt, formal și ireversibil, legăturile de vasalitate față de Imperiul Otoman, în plin context al Războiului Ruso-Turc, în care armata română avea să-și dovedească sângele și voința pe câmpurile de luptă de la Grivița și Plevna.
1945: Sfârșitul unui coșmar mondial
Tot într-o zi de 9 mai, dar în 1945, lumea a respirat ușurată. La cartierul general sovietic din Berlin, Germania nazistă a semnat actul de capitulare necondiționată, punând capăt celui mai sângeros conflict din istoria omenirii. Era sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa – un război care a costat viața a peste 50 de milioane de oameni și a lăsat în urmă orașe ruină, familii sfâșiate și o omenire traumatizată. Pentru estul Europei, însă, victoria împotriva fascismului a fost urmată de o altă formă de opresiune – ocupația sovietică și instalarea regimurilor comuniste.
1955: Din ruine, o nouă putere militară
La exact un deceniu după încheierea războiului, pe 9 mai 1955, Republica Federală Germană (Germania de Vest) este primită în NATO. O decizie care avea să inflameze relațiile cu blocul estic și să întărească linia de fractură a Războiului Rece. Simbolic, această aderare marchează revenirea oficială a Germaniei pe scena militară internațională, dar și începutul unei noi epoci de tensiune între Est și Vest, ce avea să dureze până la căderea Zidului Berlinului.
9 Mai – mai mult decât o simplă dată
Astăzi, 9 mai este celebrată în România ca Ziua Independenței, dar și ca Ziua Victoriei în Europa. În același timp, este și Ziua Europei, aniversând Declarația Schuman din 1950, actul de naștere al Uniunii Europene moderne. Această triplă semnificație oferă un prilej de reflecție asupra prețului libertății, al lecțiilor istoriei și al fragilității păcii.
Într-o lume din nou tensionată și în care ideea de suveranitate revine cu forță, 9 Mai rămâne o ancoră de memorie și o pledoarie pentru unitate, responsabilitate și demnitate națională.
Vasile Petrovan














