Cultură și tradiție la Centrul Rivulus Pueris din Baia Mare: elevi și profesori de pe ambele maluri ale Prutului au susținut manifestări cultural-artistice - 1 oră în urmă
Doi răniți după ce o mașină s-a lovit de un gard - 1 oră în urmă
Ultimul test pentru CSM Sighet înaintea reluării campionatului – victorie cu o colegă de serie - 3 ore în urmă
Despre adversara cu care CS Minaur își va juca, în deplasare, calificarea în sferturile EHF European League - 4 ore în urmă
Dr. Teodor Ardelean și Alina Lemnean au reprezentat Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” la evenimentul „CIVIC – VIITOR” - 4 ore în urmă
Un elev de la Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” Baia Mare, calificat la etapa națională a Concursului „Împreună cu Hristos în viață” - 4 ore în urmă
Activitate de prevenție dedicată regulilor de circulație, la Școala Gimnazială „Alexandru Ivasiuc” din Baia Mare - 5 ore în urmă
Injecțiile pentru slăbit, noul trend mondial - 5 ore în urmă
„Dragobetele sărută fetele”: Sărbătoarea iubirii la români va fi marcată la Sighetu Marmației - 5 ore în urmă
Sculptorul israelian Dan Reisner s-a întâlnit cu elevii Colegiului Național „Vasile Lucaciu” și ai Colegiului de Arte din Baia Mare - 5 ore în urmă
Literatură: Sunteți invitați la lansarea cărții „Scriitori din Nord/ Ecrivains du Nord/ Writers of the North”
Marți, 26 septembie, de la ora 10.00, Sala Festivă a Colegiului Național „Vasile Lucaciu” din Baia Mare va găzdui lansarea cărții Scriitori din Nord/ Ecrivains du Nord/ Writers of the North.
Sunteți invitați și dumneavoastră să luați parte la eveniment.
„Dragi iubitori de literatură, cu prilejul Zilei Europene a Limbilor 2023, vă invităm să fiți alături de noi, marți, 26 septembie, începând cu ora 10, în Sala Festivă a colegiului nostru, pentru a participa la prezentarea celui de-al treilea volum de traduceri realizat de lucaciști, Scriitori din Nord/ Ecrivains du Nord/ Writers of the North.
Tomul a apărut grație doamnei Dana Buzura-Gagniuc, manager al Revistei de Cultură „Nord Literar”, ca supliment al revistei.
Cunoașterea unei limbi străine este, de cele mai multe ori, legată inseparabil de cultura acelei țări, deoarece abia prin asimilarea unei alte culturi devii conștient și îți aprofundezi propria identitate culturală. În tomul Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale (2007), studiu de referință ce a iscat vii controverse la finele veacului trecut, Huntington era de părere că în viitor toate tipurile de conflicte de pe mapamond vor fi de natură culturală, cele politice și economice trecând în plan secund.
Proiectul nostru traductologic a vizat stimularea creativității și a dorinței de afirmare a copiilor și a tinerilor, pregătindu-i pentru o viață cu noi și multiple provocări, reflectate în numărul mare de scriitori selecționați, diversitatea stilistică a acestora, dar și dezvoltarea abilităților de comunicare multilingvistice, ca elemente constitutive ale personalității tânărului european contemporan, prin provocarea tinerilor de a cunoaște literatura locală, dar și de a o reflecta în limbi de circulație internațională.
Dacă progresia lingvistică este un proces relativ ușor de proiectat și realizat, cea culturală constituie o piatră de încercare pentru profesor, deoarece implică atât componenta cognitivă, cât și pe cea afectivă, având un caracter ciclic, în trepte, competențele asimilate anterior fiind supuse unei deconstrucții și reconstrucţii permanente sub influența noilor cunoștințe. Cel mai dificil proces a fost cel al traducerilor lirice, decodarea corectă – sperăm noi, a sensului pe care autorul a dorit să-l transmită, dificilă pentru elevii ciclului liceal. Nivelul lor de competențe lingvistice poate ajunge la C1, ca limbă străină principală și B1-B2, ca limbă străină secundară.
La nivel intra-textual, consultarea dicționarelor a dus la o utilizare inadecvată a anumitor termeni, deoarece elevii s-au mărginit uneori la preluarea sensului prim, abia după o primă corectură structurile problematice fiind prelucrate în funcție de context, limbaj, nivel de limbă. Prezența unor fraze specifice limbii române, preluarea „după ureche” a calculilor lingvistici s-au dovedit pietre de încercare pentru tinerii interpreți. Tentativele de a apela la Google translate au condus la barbarii semantice, deoarece acesta este un instrument care poate traduce eficient doar cuvinte disparate sau fragmente de propoziție.
Proiectul traductologic Scriitori maramureșeni a fost demarat în anul 2020 dar, din motive pandemice, am sistat temporar concretizarea lui editorială. Tălmăcirile în limba franceză au fost coordonate de doamnele Aneta Făzăcaș, cea care m-a ajutat, de fiecare dată să definitivez și șlefuiesc à la française năstrușnicele mele inițiative, Paula Oros și subsemnata, în vreme ce limba engleză a beneficiat de suportul doamnelor Doina Czibere, care ne-a oferit o pertinentă transpunere a prozei regretatului Augustin Buzura, Andreea Laurențiu și Selena Acqui, care ne-a asigurat și tălmăcirea prefeței. În ultimii ani am găzduit numeroase manifestări, care să înlesnească apropierea tinerilor de condeierii locali, dintre care mulți s-au impus în circuitul național sau chiar internațional, ca voci lirice sau epice inegalabile, într-un duet traductologic care s-a dorit a fi un liant între generații, dar și o promovare a literaturii maramureșene.
Din păcate, doi dintre locatarii acestui tom au plecat dintre noi. Este cazul rafinatului echinoxist George Achim și a profundei Ioana Ileana Ștețco. Ne-au fost alături în acest voiaj temerar: Alexa Gavril Bâle, Gheorghe Mihai Bârlea, Florica Bud, Elena Cărăușan, Betty Kirchmajer-Donca, Rodica Dragomir, Ștefan Jurcă, Vasile Morar, Vasile Muste, Gheorghe Pârja, Nicolae Scheianu, Echim Vancea și parodistul Lucian Perța. Dintre prozatori, am reușit să-i includem în volumul nostru doar pe acad. Augustin Buzura, Ioan Groșan și Marian Ilea.
O ultimă precizare: am selecționat, pentru demersul nostru, doar membri ai Uniunii Scriitorilor din România, pentru a impune un oarecare criteriu valoric, în vreme ce alegerea autorilor și textele prezente în el a aparținut traducătorilor”, informează prof. dr. Daniela Sitar-Tăut.
















