Alegerile au fost și trebuie să fie o oglindă a societății românești, reflectând transformările politice, sociale și culturale ale țării. De la votul restrâns al elitelor din secolul al XIX-lea până la scrutinurile democratice de astăzi, procesul electoral din România a parcurs un drum lung și complex.
Primii pași: votul cenzitar și începuturile democratice
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, România a adoptat primele legi electorale moderne. Constituția din 1866 a introdus votul cenzitar, acordând dreptul de vot doar bărbaților care îndeplineau anumite criterii de avere și educație. Acest sistem favoriza elitele și limita participarea populară la viața politică.
1919: vot universal masculin și România Mare
După Marea Unire din 1918, România a făcut un pas important către democratizare. Alegerile parlamentare din noiembrie 1919 au fost primele organizate pe baza votului universal masculin, fără restricții de avere sau educație. Acestea au fost și primele alegeri care au inclus toate provinciile unite, marcând un moment definitoriu în istoria electorală a țării.
Perioada interbelică: pluralism și instabilitate
Anii 1920 și 1930 au fost caracterizați de un sistem politic pluralist, cu numeroase partide și o participare electorală extinsă. În 1929 au votat și femeile, însă doar la alegerile locale și nici atunci fără restricții. Cu toate acestea, instabilitatea guvernamentală era frecventă, iar campaniile electorale erau adesea marcate de tensiuni și nereguli. În 1938, regele Carol al II-lea a instaurat un regim autoritar, suspendând partidele politice și limitând drepturile electorale .
Regimul comunist: alegeri formale și control politic
După al Doilea Război Mondial, România a intrat sub influența Uniunii Sovietice, iar în 1946 au avut loc alegeri considerate fraudate, care au consolidat puterea Partidului Comunist. În 1948, a fost adoptată o nouă constituție care a transformat Parlamentul într-o adunare unicamerală, subordonată total puterii comuniste. Alegerile din această perioadă erau formale, fără o competiție reală, și serveau mai degrabă ca un instrument de legitimare a regimului.
1989 și revenirea la democrație
Revoluția din decembrie 1989 a deschis calea către restaurarea democrației în România. La 20 mai 1990, au avut loc primele alegeri libere și democratice după căderea comunismului, cu o participare masivă de peste 86%. Românii și-au ales președintele și reprezentanții în Parlament, marcând începutul unei noi ere politice.
Alegerile în România contemporană
În prezent, România organizează alegeri regulate pentru Parlament, Președinție, autorități locale și Parlamentul European. Sistemul electoral a evoluat pentru a asigura transparența, corectitudinea și reprezentativitatea procesului democratic. Deși provocările persistă, alegerile rămân un pilon esențial al democrației românești.
Vasile Petrovan
