„Cu IA pe bicicletă”: Traseu prin Baia Mare și spectacol folcloric de excepție la Muzeul Satului - 19 minute în urmă
După 40 de ani la catedră, Cristina Kővy a fost omagiată într-un spectacol plin de emoție - 1 oră în urmă
Premieră la Spitalul de Pneumoftiziologie din Baia Mare - 1 oră în urmă
Gică Petrescu, 20 de ani de la dispariție - 2 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș, joi 18 iunie 2026 - 2 ore în urmă
Echipele românești și-au aflat adversarele din cupele europene. Cum mai stăm cu coeficientul UEFA - 12 ore în urmă
O jucătoare de la Fabrica de Campioni, la acțiunea de selecție pentru echipa națională U11 - 15 ore în urmă
Experiență internațională la Colonia Pictorilor din Baia Mare: studenți din Varșovia, inițiați în conducerea instituțiilor culturale - 16 ore în urmă
Grupa mijlocie a Ansamblului „Cercănelul” din Borșa, premiată la primul concurs - 17 ore în urmă
S-au tras la sorți grupele din faza regională a Cupei României - 17 ore în urmă
Exponatul lunii octombrie, la Muzeul de Istorie și Arheologie
Vas pentru realizarea firelor folosite la țesături este exponatul lunii octombrie, la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș. Fragmentul de vas prezentat aici a fost descoperit în sanctuarul de la Oarţa de Sus, punctul Ghiile Botii, în campania arheologică din anul 1983, responsabil şantier dr. Carol Kacsó. Alături de acesta au ieșit la iveală și alte fragmente ceramice de la diferite tipuri de vase de lut precum și alte materiale arheologice. Artefactele descoperite aparţin culturii Wietenberg și datează din epoca mijlocie a bronzului, prima jumătate a mileniului II î.Chr. Fragmentul de vas provine din partea inferioară a unei oale (sau castron/bol) de lut ars, lucrată cu mâna din pasta grosieră de culoare neagră-cenușie acoperită pe interior cu angobă de aceeași culoare; pe exterior vasul are culoarea neagră cu flecuri mari cărămizii ceea ce denotă fie o ardere de slabă calitate, fie o ardere secundară; fragmentul păstrat nu este decorat. În interiorul oalei, aproximativ pe mijlocul fundului, se găsește o toartă mică cu secțiunea ovală. Prezența torților în interiorul vaselor a determinat diferite interpretări privind funcționalitatea lor. În arealul de răspândire a culturii Wietenberg vase de diferite forme (oale, castroane/ străchini) cu câte o toartă în interior, pe fund, sunt foarte rar întâlnite. Amintim aici străchina decorată descoperită în așezarea de la Chintelnic, punctul Știubei, jud. Bistrița Năsăud și fragmentul de vas găsit în așezarea de la Sighișoara, punctul Dealul Turcului, jud. Mureș. Vase asemănătoare sunt cunoscute în estul Europei de la finele neoliticului în Bulgaria, Serbia și Polonia (a doua jumătate a mileniului V î.Chr.), precum și în Orientul Apropiat: Egipt, Palestina, Grecia în perioadele corespunzătoare epocii mijlocii și târzii a bronzului (2.500-1.000 î.Chr.). Acestea au fost considerate inițial capace sau lămpi cu fitil, astăzi numeroși cercetători consideră că vasele de acest tip, fie cu o toartă, fie cu două sau chiar trei în interiorul vaselor au fost folosite la obținerea firelor din fibre vegetale prin împletire. Denumirea de spininng bowl, bol pentru filare din fibre) este cel mai adesea folosită, însă trebuie avut în vedere că există și alte tipuri de forme de vase nu numai castroane/boluri. Observațiile etnografice au relevat faptul că umezirea fibrelor prin adăugarea de apă în recipient ajută la prelucrarea lor mai ușoară, astfel a fost propusă o nouă denumire pentru aceste vase fiber wetting bowl (=bol pentru umezirea fibrelor). Desigur, cel mai frecvent folosite, și cunoscute ca urmare a descoperirilor arheologice, pentru împletirea fibrelor sunt fusaiolele (greutatea cu perforație transversală care se așeza în capătul fusului) realizate de-a lungul timpului mai cu seamă din lut ars, dar și os sau piatră. Prezența vaselor pentru realizarea firelor în mediul Wietenberg din epoca mijlocie a bronzului este deocamdată unică, în celelalte culturi arheologice contemporane (Monteoru, Otomani etc.) astfel de artefacte nu au fost încă semnalate.
Text: Dan Pop
Foto: Zamfir Șomcutean
Lăcrimioara ZOTA











