Jandarmii în vizită la Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri” din Baia Mare - 44 minute în urmă
Revoluția Română 18 decembrie 1989 – Timișoara sub asediu - 2 ore în urmă
CS Minaur joacă în deplasare ultimul meci din acest an - 2 ore în urmă
Dansatorii maramureșeni Luca Mădăras Aluaș – Hannah Gomboș, pe prima treaptă a podiumului la Campionatul Național de Clase al României şi la Cupa Mystic - 2 ore în urmă
„Colindăm în Țara Codrului”: Spectacol de colinde la Asuaju de Sus - 3 ore în urmă
Numeroase grupuri de colindători au adus vestea Nașterii Domnului și astăzi la Catedrala Episcopală Baia Mare - 4 ore în urmă
A fost inaugurat pasajul de la Italsofa - 4 ore în urmă
Percheziții pentru trafic de droguri. Trei persoane au fost reținute - 5 ore în urmă
Inovație și sustenabilitate: elevii de la Colegiul Tehnic „George Barițiu” au realizat ornamente pentru brad, folosind tehnologia modernă - 5 ore în urmă
Senatul a aprobat legea stagiului militar voluntar - 5 ore în urmă
„Crai Nou” – prima operetă românească
Un moment istoric pentru muzica românească, celebrat într-o sală arhiplină
Într-o seară de februarie, într-o sală festivă din Brașov,în clădirea care găzduiește astăzi colegiul Andrei Șaguna, avea să se scrie o pagină de istorie pentru muzica românească. Era 27 februarie 1882, iar emoția plutea în aer. Publicul, format din intelectuali români și iubitori de cultură, umpluse până la refuz sala Gimnaziului Român, nerăbdător să asiste la un eveniment unic: premiera operetei „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, prima operetă românească.
Visul de a crea o operetă românească prinsese contur în anii petrecuți de compozitor la Viena, capitala valsului, unde a fost fascinat de spectacolele grandioase și de farmecul operetei cultivate de maeștri precum Strauss, Suppé și Planquette. Acolo, în acel centru vibrant al artei, Porumbescu și-a desăvârșit cunoștințele muzicale și a înțeles cum putea adapta acest gen muzical în spiritul românesc. Cu această inspirație, revenit în țară, a reușit să creeze o lucrare care să oglindească sensibilitatea și frumusețea folclorului autohton.
Premiera operetei „Crai Nou” a fost un triumf. Entuziasmul publicului a fost atât de mare încât spectacolul a fost reluat pe 28 februarie și pe 14 martie. La ultima reprezentație, seara a fost îmbogățită cu piesa „Rămășagul” de Vasile Alecsandri, iar Ciprian Porumbescu a dirijat finalul într-o notă de exaltare națională, cu „Hora Brașovului”. Această horă, una dintre compozițiile sale din perioada brașoveană, alături de marșul „Pe-al nostru steag e scris Unire” pe versurile lui Andrei Bârseanu, a contribuit la crearea unui moment de mare intensitate emoțională.
Succesul nu a fost doar o consecință a entuziasmului național, ci și a valorii muzicale autentice a operetei. Prin „Crai Nou”, Ciprian Porumbescu a demonstrat că spiritul românesc poate vibra în acordurile operetei europene, păstrându-și identitatea și farmecul propriu. Această seară din 1882 rămâne un reper al muzicii românești, un moment de început pentru un drum ce avea să fie continuat de generațiile următoare de compozitori.
Vasile Petrovan
















