Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare a găzduit astăzi, 12 noiembrie, deschiderea celei de-a X-a ediții a conferinței anuale cu participare internațională „Rosturi și rostiri: Patrimoniul în actualitate”. Evenimentul reunește specialiști din România, Republica Moldova și Ungaria, care abordează teme legate de conservarea și valorificarea patrimoniului cultural, de la tradiții și meșteșuguri până la digitalizare și utilizarea inteligenței artificiale în activitatea muzeelor.

Manifestarea este organizată de Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș, Asociația „Prietenii Muzeului de Etnografie”, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – Facultatea de Litere. Ajunsă la ediția aniversară, conferința se desfășoară în perioada 12–13 noiembrie și cuprinde peste 50 de prezentări susținute de cercetători și specialiști din instituții muzeale, universitare și culturale.

Deschiderea lucrărilor a fost moderată de dr. Monica Mare, directorul Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, care le-a adresat participanților un mesaj de bun-venit și a mulțumit instituțiilor partenere pentru contribuția la organizarea evenimentului.

Din partea Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului, părintele arhidiacon Vlad Verdeș, consilier al Sectorului Cultural Teologic, a transmis un cuvânt de binecuvântare. Au urmat intervențiile reprezentanților instituțiilor culturale și academice: dr. Ramona Mocanu, de la Muzeul Județean Vaslui, președinta Asociației Managerilor din Muzee, dr. Aura Maria Pintea, din partea Direcției Județene pentru Cultură Maramureș, și conf. univ. dr. Anamaria Fălăuș, decanul Facultății de Litere a Universității Tehnice din Cluj-Napoca.

În intervenția sa, dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, a vorbit despre importanța muzeelor în viața culturală a comunității și despre bogăția patrimoniului maramureșean, evocând totodată câteva repere ale istoriei culturale a zonei.

„Maramureșul are multe bogății, dar cele din domeniul muzeal sunt incomparabile, de exemplu Muzeul de Mineralogie este unicat. Titlul conferinței Rosturi și rostiri este fericit așezat peste această manifestare. Darul cunoașterii este pentru noi substanță de viață și lacrimă de fericire”, a afirmat dr.Teodor Ardelean.

Programul deschiderii a inclus și un moment artistic susținut de Grupul Asociației „Împărăteasa Sfânta Irina” din Prislop, membrele grupului fiind însoțite de primarul comunei Boiu Mare.

Lucrările științifice au debutat cu prezentări în plen, dedicate unor teme actuale din domeniul patrimoniului cultural și al activității muzeale. Irina Oberländer Târnoveanu, specialist în patrimoniu cultural din București, a susținut prezentarea „Inteligența Artificială și Muzeele: oportunități și riscuri”, abordând o temă tot mai prezentă în dezbaterile privind documentarea, conservarea și valorificarea patrimoniului.

O altă intervenție a aparținut dr. Camelia Burghele, de la Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău, care a prezentat lucrarea „Gastronomia salvează România. Antropologia culturală în era festivalurilor culinare”, dedicată relației dintre tradițiile alimentare, identitatea culturală și manifestările gastronomice contemporane.

Programul conferinței cuprinde, de asemenea, comunicări despre arhitectura tradițională, meșteșuguri, obiceiuri populare, muzică, educație muzeală și metode moderne de cercetare. Sunt prevăzute și prezentări de carte, inclusiv ale celui mai recent număr al anuarului de specialitate „EthnoMarmația”.

Manifestarea continuă mâine, 13 noiembrie, la Muzeul Satului din Baia Mare, cu workshopul „Fain în Sat”, dedicat valorificării patrimoniului cultural. Programul include un atelier de vopsit vegetal, o proiecție din cadrul proiectului „Antropoflora” și o vizită ghidată la obiectivele restaurate prin proiectul „S.O.S. Muzeul Satului”.

Prin temele propuse, ediția aniversară a conferinței „Rosturi și rostiri” aduce în discuție atât păstrarea patrimoniului tradițional, cât și adaptarea activității muzeale la noile tehnologii și la modalitățile contemporane de comunicare cu publicul.

Vasile Petrovan

Citește și:

Laura Temian la ceas aniversar, după decenii dedicate cărții și memoriei culturale maramureșene

Lasă un comentariu