Danemarca pregătește o lege împotriva falsificării identității cu inteligența artificială. Ați vrea o astfel de lege și în România?

Imaginează-ți că într-o dimineață descoperi pe internet un videoclip în care apari spunând lucruri pe care nu le-ai spus niciodată sau făcând ceva ce nu ai făcut. Chipul este al tău, vocea îți aparține, gesturile par autentice, iar cei care urmăresc înregistrarea nu au niciun motiv să creadă că totul este fals. Nu este un scenariu desprins dintr-un film science-fiction, ci o posibilitate reală, oferită de tehnologiile actuale. Danemarca pregătește o lege pentru a combate asemenea situații, iar inițiativa ridică o întrebare și pentru România: ar trebui să avem o legislație asemănătoare?

Inteligența artificială a ajuns la un nivel de dezvoltare care permite reproducerea extrem de realistă a înfățișării și vocii unei persoane. Cu ajutorul unor imagini, înregistrări audio sau videoclipuri disponibile pe internet, pot fi create materiale în care cineva pare să rostească afirmații, să participe la evenimente sau să adopte comportamente care nu au existat niciodată în realitate. Fenomenul este cunoscut sub denumirea de deepfake, iar consecințele pot fi serioase, de la compromiterea reputației unei persoane până la înșelăciuni și manipularea opiniei publice.

În acest context, Danemarca a decis să intervină legislativ. La 8 octombrie 2026, ministrul danez al Culturii, Zenia Stampe, a prezentat un proiect de modificare a legislației privind drepturile de autor, prin care caracteristicile personale, precum chipul și vocea, ar urma să beneficieze de o protecție juridică specială împotriva reproducerilor digitale neautorizate. Proiectul prevede interzicerea distribuirii publice, fără consimțământ, a unor reproduceri digitale realiste care imită persoane existente. Protecția ar urma să se aplice atât cetățenilor obișnuiți, cât și personalităților publice, politicienilor, artiștilor sau altor persoane ale căror imagini și voci pot fi folosite pentru realizarea unor materiale false.

Inițiativa nu urmărește interzicerea inteligenței artificiale și nici a tuturor imaginilor realizate cu ajutorul acesteia. Sunt prevăzute excepții pentru satiră, parodie, caricatură și anumite forme de critică politică sau socială, astfel încât protejarea identității să nu se transforme într-o limitare nejustificată a libertății de exprimare.

Proiectul a trecut prin prima dezbatere parlamentară la 22 octombrie 2026 și urmează să parcurgă celelalte etape legislative. Dacă va fi adoptat, noile prevederi ar putea intra în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Problema depășește însă granițele Danemarcei. Astăzi, aproape fiecare persoană are fotografii, videoclipuri sau înregistrări vocale publicate pe rețelele sociale și, de aceea, posibilitatea ca identitatea sa să fie reprodusă artificial nu mai este rezervată celebrităților. Oricine poate deveni subiectul unui fals digital, iar răspândirea rapidă a acestuia poate provoca prejudicii înainte ca adevărul să fie cunoscut. În același timp, o asemenea legislație ridică și întrebări importante. Unde ar trebui stabilită limita dintre protejarea identității și libertatea de exprimare? Cum ar putea fi diferențiat un fals menit să prejudicieze o persoană de o parodie sau de o caricatură? Și cât de eficiente ar putea fi măsurile legislative împotriva unor materiale care circulă pe platforme accesibile din întreaga lume?

Pornind de la inițiativa Danemarcei, vă propunem o întrebare:  Considerați că o asemenea protecție este necesară și în România sau credeți că legislația existentă și regulile actuale sunt suficiente? Așteptăm opiniile voastre în comentarii. Este un subiect care ne poate privi pe fiecare, indiferent cât de mult sau cât de puțin folosim inteligența artificială.

Vasile Petrovan

Citește și:

Ursula von der Leyen vine luni în România