S-a stabilit programul naționalei înaintea meciului de baraj de la Istanbul pentru CM 2026 - 10 ore în urmă
Proiect pentru copii: ,,Învățare pentru toți în județul Maramureș” - 11 ore în urmă
Lidia Buleandră a adus natura în pictură, la Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighetu Maramației - 12 ore în urmă
Furnizarea apei potabile va fi întreruptă în comuna Fărcașa, localitatea Sârbi - 12 ore în urmă
Victorie pentru România în prima manșă din dubla cu Turcia pentru calificarea la Campionatul Mondial - 12 ore în urmă
În comuna Cernești se organizează acțiuni de ecologizare - 12 ore în urmă
Eleva băimăreancă Șuba Daria Maria, pe podium la Campionatul Național de Wing Chun Kuen și Cupa României la Bingdao, desfășurate la Craiova - 13 ore în urmă
La împlinirea vârstei de 105 ani, Ileana Mihalca din Petrova a primit Medalia Omagială „Justinian Arhiepiscopul” - 14 ore în urmă
La 96 de ani de la naștere, poetul Tiberiu Utan a fost comemorat la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare - 14 ore în urmă
CS Minaur caută a treia victorie cu CSM Târgu Jiu din acest sezon - 14 ore în urmă
Casa Bozânta Mare, una dintre cele mai frumoase căsuțe din Muzeul Satului Baia Mare (GALERIE FOTO)
Casa Bozânta Mare, ce provine din Țara Chioarului, este cunoscută în zonă sub denumirea de „Casa Gaie” și datează de la mijlocul secolului al XIX-lea – 1847.
Potrivit informațiilor primite pe teren, aceasta a aparținut unei familii bogate, care a donat-o comunității pentru a fi folosită ca lăcaș de cult, în momentul în care biserica din sat a ars.
Construcția a fost depistată în anul 1979, în localitatea Bozânta Mare, iar reconstrucția ei în muzeu a avut loc în anul 1981. Datorită valorii istorice și a rolului important pe care l-a avut în viața comunității locale, aceasta a prezentat un mare interes pentru specialiștii muzeului nostru.
Casa a fost construită din lemn de stejar fasonat, cu barda, pe patru feţe şi încheiat în “cheutori drepte”. Prispa casei se întinde pe toată lungimea construcției și prezintă şapte stâlpi ornamentaţi, ce au la mijloc forme volumetrice geometrizante care duc privitorul cu gândul la o floare de lalea nedeschisă, stâlpi care se prind de cunună cu ajutorul „chituşilor”. Acoperișul în patru ape are învelitoarea din snopi de stuf aranjați în straturi și legați între ei.
Casa cuprinde trei încăperi: tinda, camera de locuit și camera curată. Pe meștergrindă, poate fi observată și astăzi, inscripția: „această casă s-au făcut în iunie 11 zile, scrisam Tămaş Ion în 1847. Tămaş Onuţ meşter”.
Gabriela Filip-muzeograf


















