Maria-Adriana Demian a cucerit Trofeul Festivalului Național de Colinde Tradiționale și Cântece de Crăciun „Poveste de iarnă” - 4 ore în urmă
Cu colindul la Jandarmerie - 4 ore în urmă
Ultimul meci din acest an pentru CSM Sighet - 6 ore în urmă
Ministrul Sănătății, în vizită la spitalele din Baia Mare - 7 ore în urmă
Masa rotundă „Educație și Voluntariat” a reunit liceeni și tineri voluntari la Biblioteca Județeană - 7 ore în urmă
Galeria Premiilor „Alianța 2025” – Distincții pentru oficiali români - 7 ore în urmă
Atelier de creație pentru senioarele de la Centrul „Rivulus Pueris” din Baia Mare - 8 ore în urmă
„Crăciun în Satu’ de pe Deal” – tradiție și colind la Muzeul Satului din Baia Mare - 8 ore în urmă
15 decembrie 1989 – O prefață a Revoluției Române, sau chiar prima ei pagină? - 8 ore în urmă
Tradiție și continuitate: La Sighetu Marmației va avea loc cea de-a 57-a ediție a Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Marmația” - 8 ore în urmă
Bradul de Băiuț – o șansă pentru pădurile din Europa

Bradul (Abies alba) – Sursa RNP Romsilva
Odată cu dezvoltarea ingineriei genetice omenirea a încercat să dezvolte specii de plante și animale care să aibă productivitate mai mare, producții de cereale mai mari pe suprafețe cultivate, legume și fructe mari și aspectuoase.
Cu trecerea timpului s-a demonstrat că în multe cazuri aceste încercări au slăbit de fapt rezistența speciilor la boli și dăunători, modificând ecosisteme și în final s-a ajuns la formula nedorită acum de ,,cantitatea in detrimentul calității”.
Și în domeniul silviculturii s-au aclimatizat specii cu creștere rapidă odată cu creșterea cererii de masa lemnoasă.
Molidul este plantat în proporție mare în Europa în detrimentul bradului care are o creștere mai lentă.
Bradul mai are un dezavantaj necrescând sub forma de păduri compacte decât pe suprafețe mici, fiind întâlnit mai mult în amestec cu molidul și fagul.
Încă din prima jumătate a secolului trecut silvicultorii au remarcat vigoarea speciei de brad care crește la Băiuț, mai rezistentă la boli și dăunători.
Conuri de brad (Abies alba) – Sursă foto Ulrich Wasem
Culegerea conurilor de brad pentru semințe în Băiuț a devenit o preocupare a silvicultorilor din Maramureș și a constituit de asemenea o sursă de venit pentru locuitorii din zonă.
Semințele provenite de la Băiuț au ajuns la mare căutare atât în țară, cât și în alte țări din Europa.

Semințe de brad (Abies alba)
Pepiniere silvice din Austria, Germania, Franța cultivă bradul provenit din sămânță de la Băiuț încercând să salveze pădurile tot mai infestate de dăunători datorită slăbirii genofondului local.
Pentru mulți bradul de Băiuț era un simbol și un trofeu ca pom de Crăciun așezat pentru câteva săptămâni în casele oamenilor.
Dar lumea este în schimbare. Tăierea ,,vârfurilor de brad” pline cu conuri este interzisa acum prin lege, plantațiile de brad pentru Crăciun au început să fie o activitate tot mai răspândită și la noi în țară dovadă că lucrurile sunt cum spuneam în schimbare.
Renumele bradului de Băiuț trebuie sa rămână doar ca o specie care poate ajuta la revigorarea fondului genetic al bradului european.
Vă invităm să vizitați pădurile seculare de la Băiuț unde parfumul inconfundabil al frunzelor aciculare de brad poate fi savurat tot timpul anului fără să fie nevoie de al sacrifica pentru o perioadă atât de scurtă.
Băiuț – La capătul lumii – Locul unui nou început!

Walter Übelhart
Citește și
Din Băiuț în Noua Zeelandă, pe urmele ciocolatei cu zmeură, împreună cu Paul Șoncodi
















