La 21 noiembrie 2026 se împlinesc 90 de ani de la nașterea lui Viorel Thira (1936–2018), preot, publicist și pasionat cercetător al istoriei și culturii românești, originar din satul Inău, Țara Lăpușului. Dincolo de activitatea sa religioasă și de volumele publicate, a lăsat în urmă povestea unei pasiuni neobișnuite pentru cărți, manuscrise și oamenii care au contribuit la viața intelectuală a României.

Destinul preotului Viorel Thira a început într-o familie de țărani din Țara Lăpușului, și avea să se împletească, de-a lungul mai multor decenii, cu istoria Bisericii, cu viața culturală a Maramureșului și cu personalități importante ale literaturii române. La sfârșitul vieții, în urma sa au rămas mii de pagini publicate, amintiri despre numeroși oameni de cultură și o bibliotecă personală a cărei dimensiune continuă să surprindă.

S-a născut la 21 noiembrie 1936, în satul Inău, astăzi aparținător orașului Târgu Lăpuș, fiind fiul lui Teodor și al Susanei Thira. Familia trăia din agricultură, însă în casa părintească lectura ocupa un loc important. Potrivit documentarului biobibliografic realizat în 2011 de Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, părinții săi păstrau manuale școlare, calendare, cărți de povești, scrisori și alte documente, iar mama avea o pasiune aparte pentru citit și scris.

Un detaliu emoționant al copilăriei sale este legat chiar de aceasta. Susana Thira transcrisese de mână o piesă de teatru pentru copii, intitulată „Sărbătorile băbești”, manuscris pe care fiul avea să îl păstreze cu grijă. Mama sa a murit în 1949, la numai 37 de ani, când Viorel avea 12 ani. Pierderea a rămas una dintre amintirile dureroase ale vieții sale, iar atașamentul față de scrisul și cărțile păstrate în familie spune multe despre începuturile pasiunii sale de mai târziu.

După școala primară din Inău și studiile gimnaziale la Târgu Lăpuș, a urmat Școala Pedagogică din Gherla, unde l-a avut printre profesori pe Ion Apostol Popescu, căruia îi va păstra o recunoștință deosebită. Deși primise o repartizare în învățământ, a ales studiile teologice la Sibiu, pe care le-a urmat între 1954 și 1958. Lucrarea sa de licență a fost dedicată lui Petru Maior, una dintre figurile reprezentative ale Școlii Ardelene, semn că interesul pentru istorie și cultură se conturase deja în perioada formării intelectuale.

Hirotonit în 1959, a slujit în parohii din județele Bistrița-Năsăud și Maramureș, la Mărișelu, Sângeorz-Băi, Sighetu Marmației, în cartierul Iapa, și ulterior la Baia Mare. Pentru numeroși credincioși băimăreni, numele său a rămas legat de Catedrala istorică „Adormirea Maicii Domnului”, unde predicile sale erau cunoscute și pentru referințele la literatură, istorie și cultură generală. Într-o evocare publicată în revista „Pisanii Sângeorzene”, Gherasim Solovestru Domide amintea că Viorel Thira obișnuia să introducă în predici versuri și reflecții ale unor scriitori precum Mihai Eminescu, George Coșbuc, Tudor Arghezi sau Vasile Voiculescu. Cultura literară devenea astfel parte a discursului său religios, iar interesul pentru oameni și pentru trecut depășea limitele activității parohiale.

Una dintre cele mai surprinzătoare particularități ale biografiei sale este dimensiunea colecției personale de carte. Potrivit mărturiilor păstrate de apropiați și publicate în revista „Pisanii Sângeorzene”, biblioteca lui Viorel Thira ajunsese, în jurul anului 2000, să numere peste 30.000 de volume. Cifra, consemnată în evocările contemporanilor săi, sugerează amploarea unei preocupări cultivate vreme de zeci de ani. Nu era vorba doar despre acumularea unor cărți. Preotul căuta ediții vechi, volume rare, manuscrise și lucrări purtând semnăturile autorilor. Profesorul și etnograful Pamfil Bilțiu își amintea vizitele în această bibliotecă și bucuria cu care proprietarul îi prezenta diferitele rarități bibliografice.

În colecție se găseau exemplare cu autografe de la personalități importante ale culturii române. Unele documente păstrate sunt deosebit de interesante prin caracterul lor personal. De exemplu, în 1962, scriitorul Ion Agârbiceanu i-a oferit o dedicație pe un exemplar al volumului „Legea minții”, iar în 1967, Fanny Rebreanu îi transmitea, printr-un autograf, urări cu prilejul venirii sale la Sângeorz-Băi.

Pasiunea aceasta a devenit, în cele din urmă, și subiect de carte. În volumul „Far pentru amintiri. Oameni pe care i-am cunoscut”, apărut în 2017, peste cincizeci de pagini sunt consacrate exemplarelor cu autograf din biblioteca sa, fiind prezentate 248 de asemenea însemnări. Cărțile nu reprezentau, așadar, doar surse de informație, ci și mărturii ale întâlnirilor, prieteniilor și legăturilor intelectuale construite de-a lungul vieții. O imagine evocată de cei care l-au cunoscut completează portretul colecționarului: Viorel Thira străbătea anticariatele din țară și era întâlnit frecvent purtând o geantă voluminoasă, încărcată cu manuscrise și cărți. Chiar și drumurile obișnuite prin Baia Mare puteau deveni prilejuri pentru discuții despre o apariție editorială, un document descoperit sau o personalitate culturală.

O altă particularitate a destinului său intelectual este faptul că o parte importantă a operei editoriale a apărut după retragerea din activitatea preoțească permanentă. Deși publicase anterior numeroase articole și studii, prima sa carte de autor de mari dimensiuni, „Fără personalități îi frig în istorie”, a apărut în 2007, când împlinise 70 de ani și se apropia de a 71-a aniversare. Volumul, de aproximativ 490 de pagini, aduna reflecții, evocări, portrete și mărturii. Titlul său, neobișnuit și expresiv, sintetiza o convingere care i-a însoțit preocupările culturale: importanța oamenilor care dau consistență istoriei și a păstrării amintirii acestora.

Au urmat „Carte de întâmplământ” și „Graiul în satul Inău din Țara Lăpușului”, publicate în 2009, apoi „Praf de stele”, în 2011, „Antologie de suflet și inimă românească” și „Crâmpeie din viața preoțimii noastre”, apărute în 2016. Ultimul mare volum memorialistic, „Far pentru amintiri. Oameni pe care i-am cunoscut”, a fost publicat în 2017, cu un an înaintea morții sale. Dintre aceste lucrări, glosarul dedicat graiului din Inău ocupă un loc aparte. Prin consemnarea unor cuvinte și expresii specifice comunității natale, Viorel Thira a contribuit la păstrarea unei părți a patrimoniului lingvistic al Țării Lăpușului, într-o perioadă în care transformările sociale și circulația tot mai intensă a populației modificau treptat vorbirea tradițională.

A avut și o activitate de recuperare editorială, îngrijind lucrări ale autorilor Lucian Georgiu și Mihail Georgiu. În paralel, a colaborat cu numeroase reviste și publicații culturale, printre care „Nord Literar”, „Familia Română”, „Graiul Maramureșului” și „Pro Unione”. O cercetare bibliografică realizată de Maria Gârbe a identificat 37 de articole ale sale publicate în tot atâtea numere ale revistei „Pro Unione”, un amănunt care ilustrează continuitatea preocupărilor sale publicistice.

Activitatea sa a atras atenția bibliografilor băimăreni încă din timpul vieții. În 2011, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” i-a dedicat documentarul „Viorel Thira – 75”, realizat de Angela-Monica Jucan, o lucrare de o sută de pagini care inventariază scrierile sale și numeroase referințe despre activitatea culturală a autorului.

Viorel Thira a murit în 2018, lăsând o operă memorialistică și publicistică valoroasă mai ales prin informațiile despre oamenii și locurile pe care le cunoscuse. Dincolo de dimensiunea impresionantei sale biblioteci și de numărul volumelor publicate, rămâne semnificativă grija cu care a încercat să salveze de la uitare fragmente ale vieții intelectuale și spirituale din nordul Transilvaniei.

La nouăzeci de ani de la nașterea sa, povestea preotului cărturar din Inău amintește că patrimoniul unei comunități nu se află numai în muzee, arhive și monumente, ci și în cuvintele păstrate, în mărturiile celor care au trăit înainte și în cărțile pe care cineva a avut răbdarea să le adune, să le citească și să le transmită mai departe.

Vasile Petrovan

Citește și:

20 noiembrie, ziua în care s-a născut Gavrilă Mihalyi de Apșa

Lasă un comentariu