Centru de zi, în comuna Rona de Jos. Proiectul a obținut o finanțare nerambursabilă - 9 ore în urmă
Ziua Internațională a Securității și Sănătății în Muncă, marcată pe 28 aprilie - 12 ore în urmă
CIBUS – Proiect pentru reducerea risipei de alimente, demarat și în Maramureș - 12 ore în urmă
„Cântați, Domnului, cântați”: La Sighet va avea loc a III-a ediție a Festivalului concurs de cântări religioase - 12 ore în urmă
„Marea Carte a Madrigalului” va fi lansată în Baia Mare - 12 ore în urmă
Rezultate bune și medalie obținută de Galactic Baia Mare în Suceava - 13 ore în urmă
Protopopiatul Baia Mare: Au fost premiate proiectele catehetice înscrise în Concursul Național „Hristos – Cuvântul care vindecă” - 13 ore în urmă
9 medalii, din care 3 de aur, pentru ACS Dragonul Baia Mare la Campionatul European de Taekwon-do ITF - 13 ore în urmă
Școala de dans Medio Monte Baia Sprie, medalii obținute la Bucovina Dance Cup - 13 ore în urmă
Remus Rogojan își lansează prima carte, „Dragoste la plic” - 15 ore în urmă
Un sanctuar de viață sălbatică în aria montană maramureșeană și bistrițeană: În Munții Rodnei, se împlinesc 19 ani de funcționare a Administrației!
Un sanctuar de viață sălbatică în aria montană maramureșeană și bistrițeană: În Munții Rodnei, se împlinesc 19 ani de funcționare a Administrației!
În 26 mai 2004, adică în urmă cu 19 ani, s-a înființat Administrația Parcului Național Munții Rodnei (APNMR). Anunțul a fost făcut chiar de către reprezentanții instituției.
Istoria este, însă, mult mai lungă. Vom spicui câteva file din istoria parcului! Parcul Național Munții Rodnei înființat în anul 1932 prin Jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 1949/1932, reconfirmat prin Legea nr. 137/1995 și prin Legea nr. 5/2000 este arie protejată de interes național și internațional, fiind încadrat conform clasificării I.U.C.N. în categoria a II- a – Parc Național – Rezervație a Biosferei.
Al doilea din țară
Parcul Național Munții Rodnei este al doilea parc național din țară, având o suprafață de 47.202 ha, din care 3.300 hectare au fost declarate Rezervație a Biosferei în anul 1979. Importanța acestei arii protejate se datorează atât geologiei și geomorfologiei munților, cât și prezenței a numeroase specii de faună și floră, endemite și relicte glaciare. Momentul de referinţă în evoluţia acestei arii protejate o constituie atribuirea statutului cel mai important, respectiv declararea acestei suprafeţe de 3300 ha ca Rezervaţie a Biosferei la Paris, în anul 1979, de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţa şi Cultură – Programul Omul şi Biosfera (MAB-UNESCO).
Această recunoaştere internaţională precum şi preocupările continue ale specialiştilor români (silvicultori, biologi, botanişti, entomologi, geografi, pedologi, ornitologi) au consolidat nucleul viitorului Parc Naţional Munţii Rodnei. Începând din data de 19 noiembrie 2014, APNMR a luat în administrare și situl de importanță comunitară ROSCI0125 Munții Rodnei (suprafața ROSCI0125 Munții Rodnei este de 47 939 ha, depășește suprafața PNMR cu 737 ha) și ROSPA0085 Munții Rodnei (suprafața ROSPA0085 Munții Rodnei este de 54 819 ha, care depășește suprafața PNMR cu 7 617 ha).
PNMR este o arie protejată importantă, contribuind la conservarea biodiversităţii lanţului Carpatic, bogaţie inestimabilă la nivel European şi global, fapt subliniat şi de către Convenţia Carpatica a cărei stat membru este şi România.
Arie floristică și faunistică
Munții Rodnei prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Pe lângă conifere și foioase, se găsesc o mulțime de specii de ierburi și flori. Printre cele mai importante sunt floarea-de-colț, bujorul de munte, narcisa, angelica, albăstrița, talpa ursului sau roua cerului. Însă lista este una extrem de lungă. Fauna parcului este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni, unele protejate prin lege. Pentru a vă putea face o imagine asupra importanței menținerii unui mediu netulburat de factorul uman, cel mai adesea distructiv atunci când este prezent, este suficient să numim câteva dintre ele: capra neagră, marmota, ursul carpatin, vidra de râu, râsul, pisica sălbatică, jderul de copac, jderul de piatră, nevăstuica, vulpea roșcată, căprioara, cerbul, mistrețul, veverița, diverse specii de șoareci și lilieci, acvila de stâncă, barza neagră, mai multe specii de ciocănitori, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn, ciocănitoarea cu spate alb, huhurezul mare, șopârla de câmp, gușterul, năpârca, salamandra de foc, mai multe tipuri de broaște, tritoni, șerpi. Iar lista ar putea continua!…
C.Ț.
Citește și