Special DirectMM:Retro Maramureș: În aria băimăreană a RFN-ului s-a realizat cartierul Săsar iar complexul ca și centru! Fantastica poveste a acestui fain loc!
În Baia Mare centrul cartierului RFN cel mai ocupat cartier a fost marcat cu un centru unic rezidențial! Unul dintre cele mai mari și importante cartiere ale municipiului Baia Mare, cartierul Săsar, a fost și printre cele în care autoritățile s-au implicat cel mai mult. Pentru a-l face un model de bună practică în epoca vremii, autoritățile comuniste au gândit o sistematizare a circulației. În anii 60-70, orașul se extindea către vest. În fiecare an răsăreau noi blocuri destinate oamenilor muncii. “Se dorea ca totul să fie făcut cu cap. Autoritățile au utilizat un șablon. Se observă și astăzi că întreg cartierul Săsar a fost construit după un anumit model. Acele blocuri-tip, acele parcuri-tip, acele parcări de formă triunghiulară. Totul era făcut ca la carte, se respectau cu strictețe regulile, iar sistematizarea avea un rol foarte important”, a explicat Ioan T.
Sistematizarea realizată în vremea comunistă se observă și astăzi. “Caragiale, Cantemir și Odobescu au același tipar. M-am mutat aici, în anii 70. Am văzut cum s-au construit blocurile astea. Unul după altul. La început, lumea se întreba de ce parcările erau atât de mari. Acum se vede cât de bine au gândit comuniștii. Chiar dacă erau două mașini în fiecare parcare, ei au făcut una cu o sută de locuri. Acum nici acelea nu mai ajung. În plus, distanța dintre blocuri era stabilită în așa fel încât să intre lumina în fiecare apartament, la un anumit moment al zilei, iar atunci nu existau norme europene. Se vede că tiparul a fost realizat cu strictețe. Întâi a fost realizat conturul cartierului, apoi s-au umplut perimetrele. S-a început cu cele două blocuri de pe Caragiale, cele de pe dreapta cum privești de la intersecția cu Victoriei. Apoi s-a tot mers către vest, iar în paralel s-a muncit și în zona celor zece case, din apropierea Facultății de Litere”, a spus Ioan T.
În fapt, explozia de noi locuințe a debutat în anii 60. De la blocurile de pe Caragiale s-a tot înaintat către vest. S-a construit Școala nr. 6, actualmente aflată sub patronajul lui Nichita Stănescu. La jumătatea acelui deceniu, s-a dat în folosință Spitalul de Pneumoftiziologie și, odată cu el, noi blocuri de locuințe. În 1967, existau deja clădiri noi de locuit pe strada Odobescu. Astfel, au prins contur tot mai multe străzi, în doar câțiva ani, existau Caragiale, Cantemir, Porumbescu, Odobescu, Enescu, Iza, iar strada Victor Babeș se prelungea tot mai mult. Pentru că erau importante zonele verzi, au fost plantați arbori și s-au amenajat parcurile dintre blocuri, unde copiii se puteau juca nestingheriți. “Chiar dacă, în principiu, s-a mers cu extinderea de la est la vest, au fost și mai multe blocuri construite concomitent. Ritmul de lucru era incredibil. Cele mai multe dintre blocuri erau construite din cărămidă și planșee, prefabricatele au apărut mai târziu puțin. S-a muncit, etapizat, foarte mult, între actualul RFN și Albina, dar și între Albina și Unic. S-au construit, în principiu, blocuri P+4, dar, de-a lungul lui Independenței și Babeș, s-a mers și cu P+10. Cu blocurile-turn a fost mai greu, însă ritmul a fost, totuși, alert. Locurile rămase libere au fost completate cu blocuri-plombă sau cu spații comerciale”, a relatat Ioan T.
Unul dintre microcentrele de cartier a fost complexul Albina. “A fost construit odată cu blocurile din apropiere, deci undeva în anii 60. Era un complex alimentar la parter, o cofetărie la etaj, un aprozar și un magazin de colectare de sticle. Fiind returnabile, statul plătea pentru acele sticle. Piața Albina a apărut după complex, undeva pe la începutul anilor 70. Alături de Aurora, Unic și zona aflată aproape de Ciocanului, erau principalele centre comerciale din cartierul Săsar. Însă, cu toate acestea, era nevoie de un centru de cartier, care să înglobeze toate serviciile necesare oamenilor muncii. Inclusiv lângă școală s-au construit blocuri, mă refer la cele de pe Iza. Și acelea erau blocuri-plombă. Cartierul era delimitat de străzile Victoriei, Ciocanului și Babeș. Asta până când a fost construit Independenței, care era menit să devină bulevard. Cu toate acestea, cea mai importantă stradă a cartierului era considerată Victoriei. Este cel mai populat cartier din Baia Mare, dacă stăm să ne gândim”, a explicat băimăreanul.
Râul Săsar nu era regularizat. Nu existau diguri. La început nu era nici podul. Accesul la blocurile din apropiere se făcea dinspre Victoriei. De altfel, malurile erau pline de bălării. Creștea vegetație abundentă, iar la margine, pășteau vacile, era maidan. Dincolo, peste râu, înspre zona viitorului Spital Județean, nu era mai nimic în primii ani de existență a cartierului Săsar, poate doar câteva case ici, colo. Cât despre Meda ori Semilună nici nu se punea problema. Practic, de pe balconul unui apartament situat pe Indenendenței, de lângă mal, se vedea noua gară, dată în folosință în 1968. Asta până în anii 70, când zona s-a dezvoltat mult.
Necesitatea construirii unui centru de cartier părea tot mai firească. “Strada Caragiale avea în capătul dinspre deal o mlaștină, care a fost desecată târziu, prin anii 80 dacă nu greșesc. Dincoace, în schimb, în capătul de către strada Victoriei, era maidan. Se jucau copiii și pășteau vacile. Mai departe, se mergea pe punte, către zona Coșbuc. Puntea din capătul lui Caragiale a fost desființată la scurt timp după ce s-a construit podul Republicii. Fiind teren viran, s-a început construirea centrului de cartier aici. Amplasamentul era potrivit, mai ales că era și puntea care te ducea pe Coșbuc, peste râul Săsar. A fost construit podul și, în paralel, s-a construit RFN-ul. De fapt, RFN-ul a fost gândit ca un centru comercial cu magazine la parter și locuințe deasupra lor. De fapt, pe un segment, a fost prevăzut cu magazine chiar și la etajul I. Ideea este că acest proiect era prevăzut cu construirea de blocuri similare ca arhitectură, în oglindă, de o parte și de cealaltă a râului Săsar și legate prin podul Republicii de astăzi. Țin minte că auzisem că proiectul noilor blocuri a fost premiat la nivel național pentru arhitectura lor futuristă. Șefii PCR au premiat echipa pentru proiect. Nu exista așa ceva în Baia Mare și nici în țară, au fost cele mai moderne blocuri din oraș la inaugurarea lor, în 1985. A fost amenajată o piață, așa cum se cuvine unui centru de cartier și au apărut spații comerciale în zonele amenajate pentru această destinație. Cofetăria de la RFN a devenit cunoscută în tot orașul pentru înghețata la glob și pentru prăjitura Doboș, care se servea cu un suc Brifcor la sticlă. Poate cei mai tineri nu știu de ce se numește, totuși, RFN. Ei bine, atunci, la inaugurare, nu i s-a dat niciun nume restaurantului de la parterul complexului. Și fiindcă nu avea nume, i-a rămas renumele de… Restaurantul Fără Nume. Adică… RFN”, a conchis Ioan T. În timp, zona RFN a rămas una de referință în Baia Mare. Piața a fost modernizată, ulterior, iar perimetrul a rămas, și acum, centrul cartierului Săsar.
Cătă ȚINEGHE
