Special DirectMM! Retro Meteo: File istorice băimărene cu implicarea oamenilor și cu mobilizarea fantastică, în mai 1970! Catastrofa din Maramureș!
Vedem, zilnic, cum se manifestă vremea și spunem că a luat-o razna. Însă, pe lângă schimbările climatice evidente în prezent, trebuie să spunem că “vremuri grele” au fost dintotdeauna. Un astfel de interval a fost 12-15 mai 1970. În această perioadă se împlinește jumătate de secol de atunci. (Foto deschidere material – zona RFN, cu vedere către zona Casei de Cultură, Baia Mare, 13 mai 1970).
Bilanțul și presa vremii
Inundaţiile din 1970 au produs „166 de victime omeneşti identificate şi 14 persoane dispărute; 85.000 de case inundate – dintre care 45.000 dărâmate sau grav avariate; 1.700 km de cale ferată, 40.000 de metri liniari de poduri şi podeţe, 10.000 km de linii de transport şi distribuţie a energiei electrice distruse sau avariate; peste 1 milion de hectare de teren agricol – dintre care 70.000 cultivate – acoperite de apele revărsate”, se arată în volumul ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003). Pagubele economiei naţionale au depăşit suma de 10 miliarde de lei, mai spune și Agerpres. Ziarul „Scânteia” din 14 mai 1970 scria: „Au fost inundate mari suprafeţe de teren şi unele localităţi, în special în nordul şi centrul Transilvaniei şi Moldovei, provocându-se pagube materiale întreprinderilor, unităţilor agricole şi cetăţenilor. O serie de căi de comunicaţie feroviare şi rutiere au fost blocate, ceea ce a dus la întreruperea circulaţiei şi izolarea unor localităţi din judeţele Mureş, Cluj, Maramureş, Suceava, Neamţ, Iaşi”.
Catastrofa criminală din județul vecin
Un număr de 56 de oameni a ucis Someşul în data de 14 mai 1970. Alte mii de sătmăreni au rămas pe drumuri, după ce Someșul a pus stăpânire pe o treime din județ. Semnalul de alarmă cu privire la creşterea periculoasă a nivelului Someşului s-a tras cu o zi înainte de dezastru, în 13 mai. În dimineaţa zilei următoare, apele Someşului începeau să acopere judeţul. Digul s-a rupt în zona localităţilor Văii Vinului, Culciu Mare, Apa şi Odoreului. Apa a inundat terenurile agricole, satele, dar şi o jumătate din municipiul Satu Mare. În cartierul de jos al municipiului Satu Mare, nivelul apei la inundaţiile catastrofale din 1970 a atins doi metri. Zona este denumită acum cu numele „14 mai“, după data în care Someşul a luat 56 de vieţi omeneşti. Nicio casă din acest cartier nu a rămas neatinsă. Echipa de salvare a populaţiei a fost condusă de un reprezentant al Ministerului Internelor, venit special din Capitală. Echipele de pompieri au fost ajutate de sute de sătmăreni. Unii au oferit refugiu familiilor sinitrate, alţii au adunat pături, haine, apă potabilă şi mâncare pentru aceştia, conform presasm.ro. Victimele inundaţiilor din 1970 au fost comemorate de autorităţile sătmărene.
Cantitate-record de precipitații la postul meteo Seini
Conform informaţiilor natgeo.ro (revista National Geographic România), precipitaţiile excedentare din primăvara anului 1970 s-au produs pe fondul mai multor tipuri de circulaţie: intervalele ianuarie-aprilie şi prima decadă a lunii mai s-au caracterizat printr-o circulaţie nord-vestică, care în partea de vest a României a provocat precipitaţii sub formă de ploaie şi ninsoare în cantităţi mai mari de 200 de mm, iar la munte de 300 mm, depunându-se un strat de zăpadă de un metru până la trei metri grosime pe văi; intervalul 11-12 mai s-a caracterizat printr-o circulaţie sudică, ce a topit brusc stratul de zăpadă depus la munte, concomitent cu ploi bogate din regiunile extracarpatice. La postul meteorologic Seini, din judeţul Maramureş, în intervalul de timp 12-15 mai 1970, la o altitudine de 145 metri, s-au înregistrat 200.5 mm de precipitații. La stația meteo Baia Mare, cea mai mare cantitate de precipitaţii căzută în 24 de ore, în istorie este: 121.4mm în 13 mai 1970. Efectele sociale, economice, ecologice ale inundaţiilor din anul 1970 au fost dezastruoase: 256.000 persoane şi 460.000 de animale evacuate, 83 de localităţi au fost puternic afectate şi 1.528 parţial afectate, 13.070 de case complet distruse, 11% din suprafaţă agricolă a ţării a fost afectată, 2.200 de poduri distruse, etc. Pagubele evaluate în urma inundaţiilor din anul 1970 au ajuns la 10 miliarde de lei.
S-au umflat apele!
În Maramureş, râurile au ieşit din matcă şi au făcut prăpăd, cu precădere în Ţara Lăpuşului. Chiar şi râul Săsar s-a umflat foarte tare. Mulţi au crezut că s-a spart barajul, însă specialiştii care au prins vremurile au infirmat această variantă. Totuși, din cauza precipitaţiilor abundente, a fost necesară deversarea apei, întrucât capacitatea acumulării era depăşită.
Zone inundate și un Săsar furios, Podul Culturii, la un pas de detonare
Cel mai nou pod din Baia Mare era, la acea vreme, podul de pe strada Culturii. El tocmai fusese inaugurat, odată cu întreg arealul din proximitatea sa. Vorbim despre Casa de Cultură a Sindicatelor, după care s-a dat numele străzii și al podului, respectiv Hotelul Gutinul, devenit, apoi, Carpați. Puţini ştiau că podul Culturii a fost, şi este chiar şi astăzi, podul aflat la cea mai mică înălţime dintre cele peste râul Săsar, în reşedinţa de judeţ. Cu alte cuvinte, este cel mai vulnerabil în cazul în care se deversează apă în exces din Barajul Firiza ori în cazul în care Săsarul iese din matcă în urma precipitaţiilor însemnate cantitativ. Puhoaiele de apă călcau totul în picioare, iar ploile nu mai conteneau. În acel moment, autorităţile vremii au luat în calcul o variantă năucitoare. Aceea era de a demola podul proaspăt construit. Măsura a venit ca urmare a faptului că resturile vegetale, dar şi obiectele aduse de puhoaie se blocau în substructura podului. Norocul a făcut ca ploile să se oprească. Astfel că podul Culturii a rămas în picioare şi astăzi. Totuși, mai multe zone joase, situate în proximitatea albiei râului Săsar, au fost inundate în perioada 13-14 mai, după cum se poate vedea în imaginile de arhivă ale agenției Agerpres. Este de remarcat faptul că în zona RFN nu exista altă cale de acces peste râul Săsar în afara punții pietonale situate în capătul străzii Caragiale, la intersecția cu viitorul bulevard Independenței (vezi poza deschidere material). Puntea lega malul drept al râului Săsar de cel stâng, unde se află blocurile de pe Coșbuc. Pe partea cu Caragiale blocurile erau relativ noi, fiind construite în prima jumătate a deceniului anterior. La fel și cele de pe Coșbuc. Se poate vedea cât de mare era nivelul apei și cum oamenii erau nevoiți să circule în condiții extrem de dificile, în condițiile în care nivelul apei era uriaș. Acest lucru este și mai vizibil în fotografia care ilustrează perimetrul din zona Buclă de azi către podul Culturii (vezi foto de mai sus). Cizmele de cauciuc erau un must-have în Baia Mare, atunci, așa cum sunt, astăzi, măștile de protecție. Așadar, perioada a fost una deosebit de dificilă pentru maramureșeni și, de altfel, pentru toți compatrioții noștri.
C.Ț.
Foto Baia Mare – arhiva Agerpres, 13 mai 1970
Foto Satu Mare – arhiva PresaSM.ro, 14 mai 1970
