Pe 23 aprilie se sărbătorește mondial cartea, drepturile de autor și bibliotecarul - 28 minute în urmă
La Muzeul Satului din Baia Mare se vernisează expoziția de fotografie „Paște în Maramureș – Întoarcerea la Tradiții” - 44 minute în urmă
Azi îl prăznuim pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință - 2 ore în urmă
Sportivii din cadrul C.S. Condor Baia Mare, pe podium la Campionatul mondial de Karate-Shotokan din Bulgaria - 2 ore în urmă
Jocul care merită mai multă apreciere: Sic Bo - 10 ore în urmă
Conversație despre „Importanța vieții cotidiene” cu elevii Școlii Gimnaziale Cicârlău - 10 ore în urmă
S-a făcut preselecția „Miniursulețului de aur” pentru „Ursulețul de aur” - 12 ore în urmă
Proiect de lege: Medicamentele contraceptive vor putea fi prescrise și persoanelor neasigurate - 14 ore în urmă
Parteneriat educațional pentru învățare activă între Colegiul Tehnic „George Barițiu” și Școala Gimnazială „Al. I. Cuza” Baia Mare - 15 ore în urmă
Nu vă lăsați păcăliți! Rovinieta nu poate fi mai scumpă dacă e cumpărată online - 15 ore în urmă
Se împlinesc 132 de ani de la moartea marelui poet Mihai Eminescu
Astăzi, 15 iunie, se împlinesc 132 de ani de la trecerea la cele veșnice a marelui nostru poet național Mihai Eminescu.
Poet, prozator, dramaturg și jurnalist, este socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. În cele ce urmează vom expune câteva aspecte și relatări mai puțin cunoscute din viața scriitorului.
Aflăm aşadar din studiile unor eminescologi, că din familia poetului Eminescu au ales drumul slujirii lui Dumnezeu mai mulţi membri. Astfel, doi fraţi şi trei surori ale mamei poetului, Raluca Eminovici, au intrat în călugărie.
De altfel, Mihai Eminescu, în copilărie, cum arată profesorul Nae Georgescu, mergea foarte des la Mănăstirea Agafton, unde rămânea cu săptămânile, participa la viaţa de obşte, asculta poveşti, cântece şi întâmplări povestite de călugăriţe, iar mătuşa Fevronia l-a ajutat chiar să descifreze alfabetul chirilic şi i-a înlesnit accesul la cărţile şi manuscrisele din mănăstire.
Un alt aspect mai puţin cunoscut de către publicul larg se referă la faptul că la un moment dat Eminescu pare a fi dorit sincer să se călugărească. Despre acest lucru a vorbit cercetătorul Theodor Codreanu în volumul „Eminescu şi mistica nebuniei”.
„La mănăstire, în chiliile solitare, să scriem letopiseţe în cari să înşirăm tot ce îndură nenorocitul neam românesc, pentru ca să se ştie cât amar a suferit românul, cât a trăit pe acest pământ“, îi spunea poetul lui Zamfir C. Arbore, un confrate de la „Românul” în anul 1882.
Printre cele mai cunoscute poezii ale lui Mihai Eminescu amintim „Somnoroase păsărele”, „Floare albastră”, „Luceafărul”, „Scrisoarea I” „Scrisoarea II”, „Scrisoarea III”, „Scrisoarea IV”, „Lacul”, „Revedere”, „Pe lângă plopii fără soț”, dar și altele care cu siguranță au rămas în memoria oricărui iubitor de poezie și nu numai.
„Istoria omenirii este desfăşurarea cugetării lui Dumnezeu. Nu se mişcă un fir de păr din capul nostru fără ştirea lui Dumnezeu”, preciza marele poet național.
La îndemnul Preasfințitului Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, astăzi, în școlile teologice din cuprinsul Eparhiei precum și prin activitatea profesorilor de religie la ore, va fi evocată personalitatea complexă a poetului Mihai Eminescu, cel care a iubit credința, Biserica și neamul românesc.
Veșnica lui pomenire din neam în neam!