208 șefi de promoție din Maramureș au fost răsplătiți pentru rezultatele deosebite - 10 ore în urmă
Cum să îmbunătățești calitatea sunetului unui instrument muzical second hand? - 10 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: „Cu cât devii mai conștient de ceea ce gândești, cu atât este mai ușor să te separi de gândurile tale” - 13 ore în urmă
Vor avea loc zilele spiritualității și culturii la Mănăstirea Rohia; Se împlinesc 60 de ani de la eliberarea din închisoare a marelui Nicolae Steinhardt - 14 ore în urmă
Impresiile artiștilor Taberei de creație de la Ardud, la vizitarea Muzeului Memorial Gheza Vida - 14 ore în urmă
Ne mai despart câteva ore de la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Paris - 16 ore în urmă
PS Iustin: „Îi purtăm în suflet pe bătrânii noștri care sunt memoria vie a familiei, a comunității, a neamului. Ei sunt o istorie, o carte deschisă” - 17 ore în urmă
Copiii din Vișeu de Sus au pornit într-o aventură tradițională - 17 ore în urmă
Ateliere pentru elevi și profesori la Școala de vară „Merito” - 17 ore în urmă
Mai multe servicii prestate gratuit de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară - 18 ore în urmă
Ritualul din Țara Lăpușului care alungă iarna. Fărșangul, obicei păstrat cu sfințenie
În satul Dămăcuşeni din Ţara Lăpuşului se păstrează cu sfințenie un ritual ancestral prin care oamenii cred că alungă spiritele rele şi se purifică odată cu venirea primăverii. Obiceiul numit Fărșang are ca scop alungarea iernii, sau îngroparea ei.
Etnologul Corina Isabela Csiszar, de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş, spune că acest obicei, preluat de la saşi, este organizat în perioada dintre Bobotează şi Miercurea Cenuşii, prima zi a Postului Mare.
Pregătirile pentru acest eveniment sunt intense. Sătenii își fac măști și confecționează o păpușă în mărime naturală, din haine pe care le umple cu paie. Apoi păpușa ritualică, care simbolizează iarna, este aprinsă
„Momentul culminant al Fărşangului era acela de îngropare a iernii şi a viciilor, la Lăsata Secului. În centrul solemnităţii stă păpuşa ritualică de dimensiuni umane, confecţionată din paie de grâu, ca imagine universală a agriculturii şi a fertilităţii“, spune Corina Isabella Csiszár.
„Grâul este un aliment sacru în spaţiul european, simbol al naşterii, morţii şi reînvierii, cinstit în ceremoniile magice din cele mai vechi timpuri“, mai arată ea.
În timpul evenimentului, sătenii poartă măşti care de care mai interesante, aşa cum se întâmpla în cadrul ceremoniilor antice. „Dansurile cu măşti sunt legate de riturile agrare, nupţiale, iniţiatice şi funerare, iar masca posedă o putere magică împotriva maleficului. Această sărbătoare a măştilor dezvăluie o altă realitate, în care firescul lucrurilor lasă loc exagerărilor şi grotescului. Masca devine obiect ritual, purtătorul măştii identificându-se cu personajul pe care îl reprezintă“, mai explică etnologul.
În ritualul pe care-l îndeplinesc sătenii, păpuşa acoperită cu un giulgiu este aşezată pe masă pe un suport din lemn şi i se organizează o slujbă de înmormântare simbolică, după tiparul înmormântărilor din sat.