Așa arată Sfânta Maria Mare la Moisei: o mănăstire veche de secole și o tradiție care continuă să adune generații întregi în jurul ei - 20 de minute în urmă
Mese de ping-pong, montate în zonele de joacă de pe malul Săsarului în Baia Mare. Vor urma și altele - 2 ore în urmă
Gravimetrul – proză de Marian Ilea (XXVI) - 3 ore în urmă
Maramureșul, prezent la Catedrala „Sfânta Maria” din Cleveland, SUA. „Comorile Izei”, alături de românii din diaspora - 3 ore în urmă
Oaspeți din Bruxelles și Slovacia, la „Dorul pâinii de Acasă”. Tradițiile Maramureșului, descoperite la Muzeul Satului din Baia Mare - 4 ore în urmă
O nouă carte despre istoria mineritului din Baia Sprie. Gheorghe Muntean continuă povestea unei lumi care a definit orașul - 5 ore în urmă
Găvrilă Hotico Herenta, meșterul din Ieud care a salvat bisericile de lemn ale Maramureșului - 6 ore în urmă
15 august 1945, s-a născut rapsodul Dumitru Dobrican - 7 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș, sâmbătă 15 august 2026 - 8 ore în urmă
David Popovici este REGELE EUROPEI și la 200 m liber! Al treilea titlu continental consecutiv - 19 ore în urmă
Ziua în care Papa Ioan Paul al II-lea a cerut iertare pentru greșelile Bisericii
În urmă cu un sfert de secol, pe 12 martie 2000, lumea asista la un moment istoric fără precedent. Într-o ceremonie solemnă, desfășurată în Bazilica Sfântul Petru din Vatican, Papa Ioan Paul al II-lea a rostit unul dintre cele mai puternice și curajoase discursuri din istoria Bisericii Catolice. Suveranul Pontif a cerut iertare în numele Bisericii pentru greșelile și păcatele comise de-a lungul secolelor – un gest de reconciliere și asumare care a marcat profund începutul noului mileniu.
În fața a peste 10.000 de credincioși, șase cardinali au enumerat, pe rând, marile greșeli ale Bisericii: intoleranța religioasă, violențele comise în numele credinței, persecuțiile împotriva evreilor, nedreptățile sociale, discriminările și abuzurile de putere. Papa Ioan Paul al II-lea a recunoscut că „în anumite perioade ale istoriei, creștinii au recurs adesea la metodele intoleranței, pătând fața Bisericii”. Printr-o rugăciune profundă, Pontiful a cerut iertare pentru schismele din creștinism, pentru rănile provocate de Cruciade și Inchiziție, dar și pentru disprețul arătat culturilor indigene în timpul epocii coloniale.
Cardinalul Joseph Ratzinger, viitorul Papă Benedict al XVI-lea, a subliniat necesitatea acestei mărturisiri colective, amintind că „Biserica trebuie să-și recunoască greșelile pentru a merge mai departe pe calea adevărului și a reconcilierii”.
Ceremonia a fost marcată de un simbolism profund. La fiecare mărturisire a păcatelor istorice, o lumânare era aprinsă în fața unui crucifix din secolul al XIV-lea. La final, Papa Ioan Paul al II-lea s-a apropiat și a sărutat crucea, într-un gest de smerenie și pocăință. „Această zi este o zi de iertare, o zi a căinței, dar și o zi a speranței pentru viitorul Bisericii și al lumii”, a declarat el.
Cererea de iertare a fost primită cu emoție și reflecție atât în lumea catolică, cât și în afara ei. Pentru mulți, a reprezentat un pas esențial în recunoașterea greșelilor trecutului și un angajament pentru un viitor al credinței bazat pe respect și iubire.
La 25 de ani de la acest moment istoric, moștenirea lăsată de Papa Ioan Paul al II-lea rămâne un reper al curajului moral și al dorinței de reconciliere. Cuvintele sale răsună și astăzi, amintindu-ne că adevărata măreție a unei instituții sau a unei credințe constă în capacitatea de a-și recunoaște greșelile și de a construi un viitor mai bun.
Vasile Petrovan














