14 iulie 1947, înscenarea de la Tămădău - 5 ore în urmă
Anunț pentru aparținătorii pacienților decedați de la Spitalul de Pneumoftiziologie Baia Mare - 8 ore în urmă
Atelierele de vacanță continuă la Muzeul Satului Baia Mare: Copiii au învățat să croșeteze, să cioplească și să creeze din fibre naturale - 10 ore în urmă
Biblioteca Orășenească Vișeu de Sus a dat startul programului „Biblioteca, prietena ta de vară” - 10 ore în urmă
„Magia cristalelor” – expoziție aniversară cu flori de mină din Maramureș, vernisată la Tulcea - 10 ore în urmă
PS Timotei Sătmăreanul, în mijlocul celor peste 200 de participanți la Tabăra de vară „Credință, rugăciune și comuniune” de la Bloaja - 11 ore în urmă
Conf. univ. dr. Delia Suiogan prezintă specializarea Etnologie pentru viitorii studenți - 11 ore în urmă
Au început lucrările la Parcul de Specializare Inteligentă din Șomcuta Mare - 11 ore în urmă
Expoziția „Amintiri din sat”, semnată de Horațiu Crișan, vernisată la Muzeul Maramureșan din Sighetu Marmației - 13 ore în urmă
Fuego sărbătorește 50 de ani printr-un concert aniversar alături de Ansamblul Folcloric Național „Transilvania” - 13 ore în urmă
Sfânta Parascheva este pomenită pe 14 octombrie
Sfânta Cuvioasă Parascheva este prăznuită în Calendarul Ortodox al zilei de 14 octombrie. În preajma acestei date, sute de mii de pelerini sosesc din toate colțurile țării la Iași, unde se află racla cu sfintele moaște. Ea s-a născut în satul Epivata din Tracia, nu departe de Constantinopol, în prima jumătate a secolului al XI-lea. Părinții ei erau credincioși și înstăriți, având și un fiu, Eftimie, care a devenit ulterior episcop al Maditului și Sfânt Ierarh. Tatăl lor, Nichita, a murit când erau foarte tineri, iar mama lor i-a crescut cu grijă, îndrumându-i în credință, fapte bune, rugăciune, post și milostenie. La vârsta de 10 ani, Sfânta Parascheva a auzit cuvintele lui Dumnezeu despre milostenie și ajutorarea celor săraci și a început să-și întărească devotamentul față de rugăciune și milostenie. Ea și-a oferit hainele ei bune săracilor și chiar o cruciuliță de aur pe care o purta la piept, înlocuind-o cu una de lemn. La 15 ani, după decesul mamei sale, ea a decis să părăsească lumea și să urmeze calea Mântuitorului. Moștenind o mare avere de la părinți împreună cu fratele ei, tânăra Parascheva a dăruit săracilor partea ce i se cuvenea de moștenire și, „părăsind frumusețea acestei lumi”, s-a retras „în adâncul pustiei”.
Adormită întru Domnul la numai 27 de ani, Cuvioasa Parascheva a fost înmormântată în părţile ei natale. După o vreme, în urma unei minunate vedenii, moaştele i-au fost aduse în Biserica Sfinţii Apostoli din Kallicrateia. În anul 1238, la cererea lui Ioan Asan II, moaştele au fost aduse la Tîrnovo, unde Imperiul româno-bulgar al Asaneştilor îşi avea capitala şi reşedinţa patriarhală. Acolo au stat până în anul 1586, când această biserică a fost transformată în geamie. Cinstitele moaşte ajung în biserica „Vlah Sera”, la 1588, apoi în biserica „Sfântul Dumitru” de la Kiliportu, la 1597, şi de acolo la biserica „Sfântul Gheorghe” din Fanar, la 1601. La Constantinopol, moaştele au stat 120 ani.
Pe pământ românesc, moaştele Cuvioasei Parascheva au ajuns în Moldova,
în data de 13 iunie1641, datorită domnitorului Vasile Lupu. Ele au fost aşezate cu mare fast în Biserica Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi. Giulgiu este dintr-o pânză de in, ros de trecerea anilor şi care are înscris pe el, ca un sigiliu, blestemul lui Vasile Lupu şi al Mitropolitului Varlaam: „Blestemat să fie cel care va împrăştia vreodată Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva”.
Lăcrimioara ZOTA















