În fiecare an, la 29 iunie, creștinii din întreaga lume îi sărbătoresc pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, doi dintre cei mai importanți propovăduitori ai creștinismului și considerați, încă din primele secole, stâlpi ai Bisericii. Deși au avut vieți și misiuni diferite, tradiția creștină îi cinstește împreună deoarece, potrivit izvoarelor istorice și tradiției bisericești, amândoi au fost martirizați la Roma în timpul persecuțiilor împăratului Nero, în jurul anilor 64–67 d.Hr.
Sfântul Petru, al cărui nume era inițial Simon, era pescar din Betsaida, pe malul Mării Galileii. A fost unul dintre primii ucenici chemați de Iisus Hristos și face parte din cercul restrâns al apostolilor care au fost martori la unele dintre cele mai importante momente din viața Mântuitorului. Potrivit Evangheliilor, Iisus i-a schimbat numele în Petru, care înseamnă „piatră”, spunându-i: „Tu ești Petru și pe această piatră voi zidi Biserica Mea”. Acest episod a stat la baza tradiției potrivit căreia Petru este considerat primul episcop al Romei și primul papă al Bisericii Catolice.
Sfântul Pavel a avut un parcurs cu totul diferit. Născut la Tars, în Asia Mică, sub numele de Saul, era cetățean roman și un cunoscător al Legii iudaice. La început a fost unul dintre cei mai înverșunați persecutori ai creștinilor, însă, potrivit relatărilor din Faptele Apostolilor, viața sa s-a schimbat radical după experiența avută pe drumul spre Damasc, când, spune tradiția, i s-a arătat Hristos. După convertire, Pavel a devenit unul dintre cei mai importanți misionari ai creștinismului, călătorind mii de kilometri prin Asia Mică, Grecia și până la Roma pentru a răspândi noua credință. Cele 13 epistole atribuite lui reprezintă o parte esențială a Noului Testament și au avut o influență majoră asupra dezvoltării teologiei creștine.
Potrivit tradiției, cei doi apostoli au murit în timpul persecuțiilor ordonate de împăratul Nero după marele incendiu care a devastat Roma în anul 64. Se spune că Sfântul Petru a fost condamnat la răstignire, dar a cerut să fie răstignit cu capul în jos, considerându-se nevrednic să moară în același fel ca Iisus Hristos. Sfântul Pavel, fiind cetățean roman, a fost executat prin decapitare, pedeapsă considerată mai puțin umilitoare decât răstignirea.
Mormintele celor doi apostoli au devenit încă din primele secole importante locuri de pelerinaj. Deasupra locului unde este venerat mormântul Sfântului Petru a fost construită actuala Bazilica Sfântul Petru, una dintre cele mai mari și mai cunoscute biserici din lume. Mormântul Sfântului Pavel se află sub altarul principal al Bazilicii Sfântul Pavel din afara Zidurilor, una dintre cele patru bazilici papale ale Romei.
Sărbătoarea din 29 iunie este una dintre cele mai vechi din calendarul creștin. Documente liturgice din secolul al IV-lea arată că această dată era deja dedicată comemorării celor doi apostoli, iar tradiția s-a păstrat neîntrerupt până astăzi atât în Biserica Ortodoxă, cât și în Biserica Romano-Catolică. În tradiția ortodoxă, sărbătoarea marchează și încheierea Postului Sfinților Petru și Pavel, perioadă de pregătire spirituală care precedă această zi.
În România, ziua de 29 iunie este una dintre cele mai importante sărbători religioase ale verii. Numeroase biserici și mănăstiri își serbează hramul, iar sute de mii de români care poartă numele Petru, Pavel sau derivate ale acestora își sărbătoresc onomastica. Prenumele Petru provine din grecescul Petros, însemnând „piatră”, în timp ce Pavel își are originea în latinescul Paulus, cu sensul de „mic” sau „smerit”.
La Roma, sărbătoarea are o semnificație aparte, deoarece cei doi apostoli sunt considerați patronii spirituali ai orașului. Timp de secole, ziua de 29 iunie a fost declarată sărbătoare legală în întreaga Italie. Până în anul 1977, aceasta era zi liberă la nivel național, însă, în urma reformelor legislative, a rămas zi nelucrătoare doar în orașul Roma, unde tradițiile continuă să fie respectate cu solemnitate.
Printre cele mai spectaculoase momente ale zilei se numără tradiționalul foc de artificii „La Girandola”, organizat în apropierea Castelul Sant’Angelo, pe malul fluviului Tibru. Tradiția datează din perioada Renașterii și este atribuită arhitectului și artistului Michelangelo Buonarroti, care ar fi contribuit la conceperea unuia dintre primele spectacole pirotehnice organizate aici în secolul al XVI-lea. Chiar dacă astăzi reprezintă o reconstituire modernă a vechiului obicei, „La Girandola” continuă să atragă mii de localnici și turiști, luminând cerul Romei într-un spectacol impresionant.
Sursa FOTO: Arhivă
Vasile Petrovan
Citește și:
Se împlinesc 32 de ani de la tunderea în monahism a șase slujitori de seamă ai Bisericii; Cine sunt ei astăzi
