Psiholog Psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Sfaturi de viață și sănătate pentru a avea adevărata fericire! Reguli eficiente de îmbunătățire a vieții!
Dumnezeu ne dăruieşte fiecare zi pentru a o folosi aşa cum credem de cuviinţă. Putem irosi ziua sau o putem trăi cu folos. Mâine ziua de azi va fi trecut pentru totdeauna, lăsând în loc ceea ce am ales să facem cu ea. Toţi avem aceeaşi cantitate de timp şi putem s-o folosim făcându-ne griji inutile în legătură cu ce s-ar putea întâmpla (drobul de sare din povestea lui Ion Creangă) sau cu ceea ce s-a întâmplat.
Potrivit autorului motivaţional Skip Ross, „măsura realizărilor noastre în viaţă nu reprezintă măsura timpului pe care-l avem la dispoziţie pentru a face diverse lucruri, ci este măsura a aceea ce facem cu timpul pe care-l avem şi cu aptitudinile de care dispunem”. Oriunde ne aflăm pe drumul vieţii, tot ceea ce am trăit de-a lungul călătoriei ne-a pregătit pentru acest moment. Realizările noastre de azi reprezintă suma gândurilor de ieri. Ne aflăm azi acolo unde ne-au dus gândurile noastre de ieri şi ne vom afla mâne acolo unde ne vor duce gândurile de astăzi. Ca fiinţe umane, avem tendinţa să căutăm confortul, iar în momentul în care trebuie să schimbăm ceva, experienţa devine dureroasă. Mulţi oameni care încearcă să se schimbe trăiesc un puternic sentiment de teamă vis-a-vis de faptul că schimbarea ar putea fi temporară. Trebuie însă să ştim că în fiecare din noi există mai mult potenţial decât suntem în stare să vedem.
Un lucru extrem de important pentru a face o schimbare în viaţa noastră constă în a lua o hotărâre nouă şi care să fie dusă până la capăt. Una din cele mai importante decizii pe care o putem lua pentru a ne asigura starea de bine şi fericirea pe termen lung este să ne folosim de ceea ce ne oferă viaţa în acest moment. Nu putem reuşi nimic dacă: nu ne-am hotărât cu adevărat ceea ce dorim să obţinem; nu suntem hotărâţi şi dispuşi să trecem cu adevărat la fapte; nu am constatat ce merge şi ce nu; nu ne schimbăm tot timpul abordarea până ce obţinem ceea ce dorim, folosind ceea ce ne iese în care. În mod categoric, în momentul în care luăm o hotărâre, trebuie să trecem şi la fapte pentru a o pune în aplicare. După ce ne-am hotărât ceva, trebuie să facem paşii necesari spre împlinire. Un lucru nu se poate realiza dacă nu trecem la acţiune. Poate pe termen scurt s-ar putea să avem impresia că nu merge, însă este important să ne concentrăm pe termen lung. În experienţa prin care trecem trebuie să fim atenţi să nu ne concentrăm pe acele lucruri care ne provoacă suferinţă sau nereuşită, ci să continuăm să ne gândim doar la scop: cum pot atinge ceea ce îmi doresc cu adevărat şi care sunt paşii pentru a ajunge acolo. Majoritatea provocărilor pe care le întâlnim pe parcursul vieţii, cum ar fi faptul că ne complăcem în fumat, băut, mâncat nesănătos etc., ori că ne simţim copleşiţi de evenimentele negative şi renunţăm la scopurile noastre, provin din faptul că ne concentrăm pe termen scurt asupra problemelor. Potrivit autorului motivaţional Anthony Robbins, rezultatul gândirii pe termen scurt conduce la ceea ce el numeşte „sindromul Niagara”: „câtă vreme vă aflaţi în apele învolburate şi vă concentraţi doar asupra stâncii pe care o veţi întâlni în cale, de teamă să nu vă izbiţi de ea, nu vedeţi – sau nu puteţi să vedeţi – destul de departe cât să evitaţi cascada propriu-zisă.”
Reuşita şi eşecul nu au apărut peste noapte în viaţa noastră. Deciziile pe care le-am luat pe parcursul vieţii ne-au condus aici. Nu condiţiile din jurul nostru ne modelează destinul, ci hotărârile pe care le luăm. Mai mult, nu ceea ce ni s-a întâmplat în viaţă ne-a făcut aşa, ci modul în care ne-am raportat la evenimente. Trebuie să ne punem întrebarea: „sunt dispus să fac schimbări într-o anumită direcţie în viaţa mea, bazându-mă pe forţele proprii?”. Dacă da, trebuie să ACŢIONĂM, să ne creăm o mentalitate de învingător, parcurgând următoarele etape: identificarea situaţiei prezente aşa cum o percepem (UNDE SUNT?); alegerea şi definirea stării dorite (UNDE VREAU SĂ AJUNG?); găsirea şi construirea unei strategii de atingere a stării dorite; alegerea unor tehnici de activare a resurselor necesare. În momentul în care decidem ca viaţa să nu ne mai fie modelată de ceea ce este în jurul nostru, ci de propriile noastre decizii, în acel moment, VIAŢA NOASTRĂ SE VA SCHIMBA. Există două motivaţii majore a tuturor acţiunilor pe care le facem în viaţa noastră: nevoia de a evita suferinţa şi dorinţa de a simţi plăcerea. Înţelegerea şi utilizarea acestor forţe ale suferinţei şi plăcerii ne vor permite să obţinem o schimbare de durată în viaţa noastră. Trebuie să ne punem întrebarea: „de ce oare nu facem lucrurile pe care ştim că trebuie să le facem?”. Ce înseamnă să amânăm realizarea unui anumit lucru: înseamnă să ştim că trebuie să facem ceva, dar nu o facem.
De ce? Răspunsul este că, la un anumit nivel, considerăm că trecerea la fapte în momentul respectiv ar fi mai dureroasă decât amânarea. Însă, amânarea prelungită poate genera situaţia în care simţim o tensiune atât de mare, încât trecem la fapte doar pentru a vedea lucrul respectiv realizat. În această stare, lipsa acţiunii a devenit mai dureroasă decât amânarea. Este vorba de acel moment în care suferinţa ne devine prieten, întrucât ne îndeamnă să trecem la fapte şi să obţinem noi rezultate.
Pentru cei mai mulţi teama de a nu pierde este mai mare decât dorinţa de a câştiga. Astfel, majoritatea oamenilor se străduiesc mult mai tare să menţină ceea ce au, decât să-şi asume riscurile necesare pentru a obţine ceea ce vor cu adevărat de la viaţă. Conexiunile de idei cu suferinţa şi plăcerea modelează destinul oamenilor. Potrivit lui Anthony Robbins, „succesul secretului este să învăţaţi cum să folosiţi suferinţa şi plăcerea, în loc să lăsaţi suferinţa şi plăcerea să se folosească de dvs. dacă veţi reuşi să faceţi astfel, veţi deţine controlul asupra vieţii dvs. Dacă nu, viaţa va deţine controlul asupra dvs.” Ceea ce ne impulsionează comportamentul nostru este de fapt o reacţie instinctivă la suferinţă şi plăcere, şi nu un calcul raţional. Nu sunt impulsionaţi de o gândire logică, ci mai degrabă de emoţii, de conexiunile cu suferinţa şi plăcerea din sistemul nostru nervos, de aşa numitele NEURO-ASOCIERI. Pentru ca o schimbare să fie de durată trebuie să asociem ideea de suferinţă vechilor noastre obiceiuri şi cea de plăcere cu noile noastre obiceiuri şi să rămânem consecvenţi pe această direcţie. Ca să exemplificăm, neuro-asocierile pot fi utilizate într-o cură de slăbire sau în renunţarea la fumat: începerea unui regim şi depăşirea suferinţei pe termen scurt este doar o chestiune de voinţă şi ea nu este de durată, pentru că noi continuăm să asociem ideea de suferinţă de cea de a renunţa la alimentele care îngraşă. Pentru ca această schimbare să fie pe termen lung, trebuie să asociem ideea de plăcere cu a mânca alimente sănătoase şi cea de suferinţă cu aceea de a mânca alimentele care îngraşă. Persoanele cu o formă fizică bună, sănătoase asociază ideea de plăcere cu senzaţia de a se simţi suplu şi astfel nu întâmpină dificultăţi în a face exerciţii fizice regulate şi a nu se îmbuiba cu mâncare, dovedind astfel că deţin controlul asupra vieţii lor. Potrivit aceluiaşi autor, putem învăţa să ne determinăm mintea, trupul, emoţiile să lege ideea de suferinţă sau de plăcere cu ceea ce alegem noi. Modificând ceea ce raportăm la ideea de suferinţă sau plăcere, vom obţine o schimbare imediată a obiceiurilor noastre.
Psiholog Psihoterapeut CECILIA ARDUSĂTAN
Colaboratoarea noastră este activă permanent pe rețelele de socializare: Facebook (este pe contul personal: Cabinet individual de psihologie clinică şi psihoterapie Ardusătan Cecilia), Instagram (ardus.cecilia), TikTok (Ardus Cecilia), Youtube (Mind Fitness with Cecilia). Dați like, share, subscribe!
*Notă – rubrica este una săptămânală, așadar vă rugăm să ne semnalați care ar fi temele pe care le-ați dori abordate!
