Share
Profesorii băimăreni nu sunt pregătiți să predea copiilor autiști; 5% dintre copiii din creșele băimărene de azi sunt autiști

Profesorii băimăreni nu sunt pregătiți să predea copiilor autiști; 5% dintre copiii din creșele băimărene de azi sunt autiști

Asociația pentru Autism Magia Unicornilor, în parteneriat cu Asociația ArtSport Baia Mare, a organizat, în 9 și 10 mai a.c., Atelierul pentru familii și cadre didactice „Autismul Văzut de Aproape”, care s-a desfășurat la Teatrul Municipal Baia Mare, în cadrul Festivalului de Teatru Aproape.

Prima zi a atelierului a fost dedicată părinților și familiilor cu copii autiști. Aceștia au aflat, de la președintele Asociației Magia Unicornilor, cum pot atrage fonduri publice și private pentru finanțarea terapiilor atât de necesare micuților. Pentru că statul nu decontează aceste terapii prin Casa de Asigurări de Sănătate, familiile se descurcă greu din veniturile lunare. Razvan Dragu, și el părinte de copil autist, a arătat că „familia noastră cheltuie lunar circa 1000 euro pentru terapiile băiatului nostru — logopedie, terapie de integrare senzorială, înot și multe altele. Fondurile reușim să le atragem din sponsorizări de la companiile private cu care avem contact prin prisma serviciului nostru și din cererile 230 pe care le-au completat apropiații noștri. Nu există farmacistă sau mecanic auto din cartierul nostru pe care să nu-l fi abordat în acest sens. Este o muncă titanică să strângi aceste fonduri, dar efortul merită pe deplin, mai ales acum că vedem dezvoltarea continuă pe care o demonstrează baiatul nostru”, a declarat Răzvan Dragu.

Familiile cu copii autiști, între depresie și lupta contra prejudecăților
Părinții prezenți la atelier au recunoscut că diagnosticul primit de copiii lor a fost o lovitură grea pentru întreaga familie și suporta în continuare prejudecățile societății, cu care nu întotdeauna au putere să lupte. „Eram în parc cu copilul meu autist, care iubește foarte mult să alerge dintr-o parte în alta, pe la toate toboganele, trambulinele și leaganele. La un moment dat, am fost apostrofată de o doamnă care ștergea cu șervețele dezinfectante toate echipamentele de joacă pe care le atingea băiatul meu, spunându-mi că acesta nu e doar parcul nostru și să-mi controlez mai bine copilul… Am rămas afiș! Doamna era convinsă că orice are copilul meu se va transmite și la al ei! E incredibil cât de puțin se știe despre autism în Baia Mare!”, a declarat, dezamăgită, Raluca Bodocean, o mămică prezentă în sală.

Tocmai de aceea, psihologul Radu Pomohaci a avut rolul de a încuraja părinții prezenți la eveniment să comunice deschis cu ceilalți legat de neurodiversitatea copiilor lor. „Nimeni nu va citi și nu va studia mai mult despre autism decât părinții și terapeuții acestor copii. Tocmai de aceea, ei sunt cei mai în măsură să vorbească deschis, fără rușine sau vină, despre ce înseamnă un copil cu autism și cum poate fi el ajutat acasă, la joacă, la grădiniță sau la școală. Vorbiți deschis profesorilor și educatorilor despre ceea ce-l face fericit sau trist pe copilul vostru. Vorbiți părinților de copii neurotipici despre provocările pe care vi le aduce acest diagnostic. Doar așa un elev autist va fi acceptat și înțeles de către profesori și colegi”, a subliniat psih. Pomohaci.

„Autismul nu e o boală. Nu se face și nu se ia!”
În a doua zi de atelier, profesioniștii din educație au fost invitați la un dialog cu psihologii clinicieni Monica Baș (de la Serviciul Creșe Baia Mare) și Andreea Ardealean, specialist în autism, ea însăși autistă. Astfel, psihopedagogii, educatorii, îngrijitorii și cadrele didactice din învățământul băimărean au putut afla despre semnele principale ale autismului și despre cum pot interactiona și integra în colectivitate copiii pe care-i au în grijă.

„Autismul nu este o boală, ceea ce însemnă că nu se face, nu se ia, nu se tratează și nu se vindecă. Și, mai ales, autismul nu este egal cu retardul mintal! Studiile de specialitate arată că alelele (modul în care se manifestă genele) pentru autism sunt aceleași ca cele pentru inteligența superioară. Deci, autismul este asociat cu inteligența superioară, nicidecum cu retardul mintal.

Autismul înseamnă o structurare și o funcționare diferită a creierului, dată de mutații genetice. Michelangelo, Musk, Mozart, Edison, Einstein, Darwin și mulți alții au fost autiști. S-a demonstrat științific. Mulți actori de azi și de ieri, între care și Dan Aykroyd (care trebuie să aibă mereu asupra sa o insignă de polițist atunci când iese în public), sunt autiști. Autiștii pot fi oameni de succes și pot funcționa foarte bine în societatea de azi. Dar pentru asta au nevoie de terapie precoce și sprijin din partea familiei și a societății. Ținându-i închiși în casă, fără terapie, riscăm să-i condamnăm la un retard mintal indus.

Până în prezent, au fost identificate peste 100 de gene a căror mutație produce autism. Cu toate acestea, deși aportul factorilor genetici în familie este destul de ridicat, există multe cazuri în care persoana atinsă de autism este prima din familia sa care suferă de o astfel de tulburare”, a explicat psihologul clinician Andreea Ardelean, în fața zecilor de cadre didactice prezente la atelier.

„Formarea profesională a cadrelor didactice nu include informații privitoare la autism”
Așa cum a mai precizat psih. Ardelean, „copiii cu TSA (Tulburări de Spectru Autist) nu învață în mod natural cum funcționează lumea din jurul lor și nu au capacitatea de a deduce regulile. Din acest motiv, ei sunt foarte anxioși și dezvoltă tulburări de comportament. Pentru a evita aceste probleme, copiii au nevoie de rutine și reguli clare, care să îi ajute să știe tot timpul ce urmează să se întâmple, ce au de făcut și care va fi reacția mediului la comportamentul lor.” Ea însăși autist și părinte de copil autist de 11 ani, Andreea Ardelean a explicat pe scurt care sunt cele mai importante deficiențe ale sistemului de învățmânt românesc: „Formarea profesională a cadrelor didactice trebuie să includă și informații privitoare la autism și modalitățile de abordare a copiilor cu TSA. Apoi, e nevoie de personal de sprijin calificat și de o abordare corectă a autismului. Copiii autiști au nevoie de curricule adaptate, nu de un mediu adaptat, dar și de părinți cărora să nu le fie frică să explice profesorilor și celorlalți părinți problema copilului propriu. Toate acestea la un loc vor face ca școala românească să fie mai pregătită pentru valul de copii autiști care se apropie”, a continuat Ardelean.

Crește numărul copiilor autiști
Creșterea numărului de copii autiști a observat-o și psihopedagogul Monica Baș din cadrul Serviciului Creșe Baia Mare. „La nivel de municipiu, pot spune că, din anul 2015, de când evaluez copiii din cadrul creșelor, am identificat și înregistrat o creștere semnificativă a copiilor diagnosticați cu tulburări din spectrul autist. În primul an au fost 3, apoi 11, am identificat 17 în anii următori și din perioada septembrie 2022-mai 2023, sunt deja 25 de copii care prezintă semnele și simptomatologia din spectrul autist. În prezent, prevalența autismului la nivel de municipiu ar fi de aproximativ de 5% din copiii înscriși la creșe, dintre care unii au fost retrași din sistemul de educație timpurie, dar din păcate se regăsesc în sistemul preșcolar cu mari lacune și întârzieri în dezvoltare”, a atras atentia Monica Baș.
Specialistul a mai explicat că „se impune dezvoltarea resurselor pentru diagnosticare precoce și tratament în România, astfel încât copiii cu autism să primească intervenții terapeutice adecvate cât mai devreme posibil, pentru a maximiza șansele de îmbunătățire a abilităților lor și de a-și atinge potențialul maxim”, arată oficialii asociației băimărene.

DirectMM.ro


Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.


Lasă un comentariu