Share
Praznic religios: Peste 30.000 de ucraineni din Maramureș sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi. Ce tradiții au supraviețuit vremurilor

Praznic religios: Peste 30.000 de ucraineni din Maramureș sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi. Ce tradiții au supraviețuit vremurilor

Dacă pentru români sărbătorile de iarnă se încheie odată cu Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie), pentru unii de abia încep. Ucrainenii, la fel ca alte popoare slave, sărbătoresc în 7 ianuarie ziua de Crăciun. Evident, acest lucru se întâmplă printr-o mulțime de tradiţii şi obiceiuri moştenite din cele mai vechi timpuri.

Datele ultimului recensământ oficial din România au evidențiat o scădere simţitoare a sporului natural şi în rândul etniei ucrainene din Maramureş, cea de-a treia etnie ca importanţă din judeţ. Practic, în Maramureş trăiesc cei mai mulţi ucraineni din România, în număr de 30.786.

Cu toate acestea, numărul lor este în scădere faţă de acţiunea de recenzare din 2002, de la 6,7% din totalul populaţiei judeţene la un procent de aproximativ 6,4%. Mai exact, în mediul urban, numărul ucrainenilor este mic – 1.043 persoane, „rivalizând” cu cel al germanilor din Maramureş care locuiesc în mediul urban. Doar 153 trăiesc în Baia Mare, 17 în Baia Sprie, 21 în Borşa şi 8 la Cavnic. De asemenea, 5 locuiesc în Tăuţii Măgherăuş, 4 în Ulmeni şi 81 în Vişeu de Sus. Cei mai mulți se află în orașul în care se agață harta în cui, în Sighetu Marmaţiei. Aici, au domiciliul 750 ucraineni.

# Ucrainenii sunt majoritari în şapte localităţi din Maramureş
Spre deosebire de maghiari, care sunt mai răspândiţi în judeţ, comunităţile de ucraineni sunt compacte, fiind preponderent majoritare în mai multe localităţi şi cumulând în sate şi comune 29.743 locuitori. Recordul absolut îl deţine comuna Poienile de sub Munte (9.254 din 10.073 locuitori), comuna cu cei mai mulţi locuitori din Maramureş. Însă, aici românii sunt minoritari, fiind numai 307 la număr. Pe lângă Poienile de sub Munte, comunităţi mari de ucraineni se află în Ruscova (5.011 din 5.541 locuitori), Rona de Sus (3.213 din 3.855), Repedea (4.472 din 4.716), Remeţi (2.156 din 3.040), Bocicoiu Mare (1.975 din 3.818) şi Bistra (3.543 din 4.174). În cele mai multe cazuri de acest gen, românii ocupă locul al doilea în clasamentele pe localităţi. Excepţie face Rona de Sus, unde pe locul al doilea se află populaţia de etnie maghiară (313 maghari faţă de 193 români). La limită e localitatea Ruscova, unde pe lângă majoritatea ucraineană vieţuiesc 190 români şi 182 romi. Românii fac cât de cât concurenţă, ce-i drept palidă, ucrainenilor doar în Bocicoiu Mare, acolo unde au domiciliul 1.445 de membri ai etniei majoritare în judeţ, faţă de aproape 2.000 ucraineni.

# De ce sărbători pe rit vechi
Explicaţia pentru sărbătorirea Crăciunului şi a Anului Nou pe rit vechi este că vechiul calendar, cel iulian, este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924. De asemenea, creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc trecerea în noul an în noaptea din 13 spre 14 ianuarie. În comunitatea ucraineană, se spune că sărbătoarea Crăciunului este o ocazie pentru suplimentarea bugetului casei, dacă respecţi anumite tradiţii, iar o încălcare a restricţiilor poate aduce mari probleme. Cu toate acestea, la fel ca la alte popoare, şi la ucraineni, colindul rămâne cea mai populară tradiţie de Crăciun. În seara de Ajun, oamenii merg din casă în casă, interpretând cântece ceremoniale cu urări de bine, bunăstare materială, sănătate și o recoltă mai bună, primind din partea gazdelor atat bani, cât şi dulciuri, a explicat publicația rador.ro.

# Lumânări aprinse în case
Conform publicației respective, în Ajunul Crăciunului pe stil vechi, în satele ucrainene, oamenii confecționează tradiționalul „Diduh”, un snop de grâu care simbolizează vechile şi bogatele culturi de grâu ale Ucrainei, considerate aducătoare de viaţă. În traducere, „Diduh” înseamnă „spiritul bunicului” şi face referinţă la strămoşii familiei. Oamenii cred că, de Crăciun, pot atrage bani în casă, iar, pentru a face acest lucru, trebuie să-i servească pe musafiri cu cele mai bune feluri de mâncare, în cel mai sincer mod posibil. În ziua de Crăciun, nimeni nu trebuie să rămână nemâncat, nici măcar animalele. De asemenea, din bătrâni, se spune că, pentru masa de Căciun, oamenii nu trebuie să îmbrace haine vechi, deoarece acestea aduc ghinion în noul an. În plus, de Crăciun, în casă trebuie să fie aprinse zeci de lumânări, pentru că astfel se umple locuinţa de căldură.

# Reguli importante
Întrucât Crăciunul este o sărbătoare religioasă, aceasta prevede şi anumite restricții, pe care oamenii consideră că nu trebuie să le încalce. În caz contrar, se pot confrunta cu probleme serioase. De exemplu, în noaptea de Crăciun, este interzisă sacrificarea animalelor, mai ales vânatul. „Sângele animalelor nevinovate este ca o pată pe noul an în viața fiecărui om” – spune tradiţia populară ucraineană. De asemenea, oamenii nu au voie să coase. În caz contrar, cei care încalcă această interdicție pot avea probleme cu ochii. La ucraineni, mai este interzis ca prima persoană care intră în casă de Căciun să fie femeie, deoarece acest lucru poate atrage diferite boli asupra femeilor care locuiesc în casa respectivă. În ceea ce priveşte superstiţiile de Crăciun, este interesant de menţionat că a vărsa ceai sau cafea la masa de sărbătoare este un semn bun, mesenii urmând să primească o veste bună și să aibă succes la început de an. Acest lucru nu este valabil, însă, dacă se varsă alcool, conform rador.ro.

# 12 feluri de mâncare
În plus, ucrainenii pregătesc de Crăciun nu mai puţin de 12 feluri de preparate culinare, ce reprezintă numărul apostolilor lui Iisus Hristos, a relatat Daniel Basaraba, preşedintele unei filiale a Uniunii Ucrainenilor din România, citat de agerpres.ro. “Obiceiul are o însemnătate strict religioasă, explicată prin numărul apostolilor lui Iisus. Femeile ucrainene, recunoscute pentru veleităţile lor de mari gospodine, prepară cu aceasta ocazie pyrohy sau varenyk, ceea ce înseamnă colţunaşi îndesaţi cu varza acră, cartofi sau gem, holubtsi, adică sarmale de pasat, ciuperci cu usturoi ori cu rântaş, peşte, ardei copţi, fasole verde, cartofi natur sau fierţi în coajă. Dintre deserturile tradiţionale ale ucrainenilor, de Crăciun, se distinge grâul fiert cu nucă sau mac, totul fiind îndulcit cu miere, dar şi pampushke-le, adică gogoşile umplute cu gem”, a spus, pentru sursa citată, Daniel Basaraba. Totodată, ucrainenii se salută în aceste zile cu “Ruzdvo ceaslevo”, ceea ce înseamnă “Crăciun fericit”!

# Însemnătatea Crăciunului la ucraineni
Praznicul religios este aşteptată cu mare interes de ucrainenii din Maramureş. “Este o sărbătoare foarte importantă pentru noi. Tocmai de aceea, toate tradiţiile sunt respectate cu mare stricteţe. De exemplu, în Ajunul Crăciunului, ceea ce înseamnă, de fapt, ziua de Bobotează pe rit nou, merg la colindat doar copii. Ei merg strict de după amiază până seara. Apoi, se merge la biserică, la slujba religioasă, care ţine trei ore. Se interpretează colinde moştenite din străbuni. Masa de Crăciun se serveşte de abia în ziua de Crăciun, care este 7 ianuarie. Pe masă nu trebuie să lipsească prăjiturile sau vinul. De asemenea, se aşează sare în cele patru colţuri ale mesei, pentru a îndepărta duhurile rele. Se merge din casă în casă, la colindat, la prieteni şi rudenii. Pentru noi, este o sărbătoare a bucuriei şi a revederii”, a relatat Ivana, o maramureşeancă de etnie ucraineană.

C.Ț.


Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.



Lasă un comentariu