Adi Hădean, băimăreanul care a dus gustul de acasă în toată România - 9 ore în urmă
Sărbătorile Zăpezii au adus distracție maximă la Izvoare Resort - 10 ore în urmă
Credință și solidaritate: Deți Iuga organizează două concerte caritabile de pricesne la Cluj-Napoca și Baia Mare - 10 ore în urmă
După mai bine de 50 de ani, oamenii se întorc spre Lună și nu e o poveste de film - 11 ore în urmă
Nota 1 pentru tema de acasă, sau cum schimbă AI regulile în școli - 13 ore în urmă
De ce tot mai multe țări aleg taxele mai mici - 14 ore în urmă
Carlos Alcaraz îl învinge pe Novak Djokovic și câștigă primul titlu la Australian Open - 14 ore în urmă
Lucrare pastorală, culturală și filantropică: Bilanțul Episcopiei Maramureșului și Sătmarului pe anul 2025 - 14 ore în urmă
Solidaritate prin artă la Târgu Lăpuș: Ateliere caritabile de confecționat mărțișoare pentru sprijinirea unui copil cu sindrom Down - 15 ore în urmă
Băimărenii cu dizabilități vor primi compensații de până la 500 de lei pentru plata impozitelor - 16 ore în urmă
Ouăle roșii de Paști, între tradiții și legendă
Astăzi, în Joia Mare, era permisă vopsirea ouălor pentru Paște, cu toate că nu erau permise multe alte activități în gospodărie sau la câmp. Ouăle, odată fierte, puteau fi păstrate în cămară până când erau consumate.
Vopsitul ouălor se făcea după vechi reţete, care utilizau doar coloranţi naturali, respectiv coji de ceapă. Ulterior, oamenii inventivi improvizau şi obţineau diferite nuanţe.
Diferite frunze sau flori din grădină erau fixate pe suprafaţa oului, apoi introduse într-un ciorap de damă de nailon şi puse la fiert în apa cu cojile de ceapă. Ulterior, oamenii inventivi au mai descoperit o metodă inedită de a colora ouăle.
În lipsa coloranţilor din comerţ, oamenii la ţară foloseau creionul chimic pentru a obţine o altă nuanţă a ouălor.
Ouă încondeiate în Ţara Lăpuşului
În Maramureş, în Ţara Lăpuşului, în câteva sate se mai păstrează obiceiul de a încondeia ouă de Paşti. Aici însă se numesc „ouă împistrite”. Metoda este asemănătoare, doar că în loc de frunze din grădină se foloseşte ceară, cu care se desenează pe suprafaţa oului fiert deja diferite modele, toate cu simbolistică din vechime. Este un obicei care se mai întâlneşte doar în patru sate din Ţara Lăpuşului. În Rogoz, în Costeni, Cupşeni şi Groşii Ţibelşului.
O veche credință spune că ouăle înroşite în această zi nu se strică niciodată, iar dacă sunt îngropate la hotar, peste acel loc nu va bate piatra.
Ce simbolizează ouăle roșii
Culoarea roșie reprezintă sângele vărsat de Hristos pentru mântuirea noastră. Legendă spune că Maria Magdalena care venise să plângă la picioarele Crucii lui Hristos, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea s-au înroșit de la sângele care picură din rănile lui Iisus.
Dar semnificaţia oului de Paşte trebuie căutată cu mult timp în urmă, încă înainte de naşterea lui Hristos, când exista obiceiul ca oul să fie dăruit. Acesta simboliza fecunditate, echilibru, viaţa şi reînnoirea naturii. Obiceiul vopsirii oului a fost întâlnit pentru prima dată la chinezi, cu circa două mii de ani înainte de Hristos.
De asemenea, în multe dintre mormintele vechi ale creştinilor au fost descoperite şi coji de ouă, iar în antichitate, mai ales la egipteni, oul era simbol al lumii şi al eternităţii – plecând de la forma sa perfectă – fără început şi fără sfârşit.
Oul roşu a devenit simbol al creaţiei şi învierii, prin exemplul Mântuitorului nostru Iisus Hristos, culoarea roşie însemnând Sângele Domnului cel curs de pe Cruce pentru noi şi pentru mântuire dar şi simbolul văzut al învierii morţilor.















