Modificarile din domeniul energiei aduse de Guvern prin Ordonanta de Urgenta nr. 119/2022 produc un efect major destabilizator asupra serviciilor de telecomunicatii și afectează grav planurile investiționale în domeniu, a avertizat vineri Asociația operatorilor mobili din România (AOMR), care reprezintă interesele Orange, Vodafone și Telekom Mobile, arată hotnews.ro.
„Prin OUG menționată, promovată de Guvern în ședinta din 1 septembrie 2022, fără consultare publică, fără respectarea vreunui instrument de transparență decizională, Executivul înlătură de la o zi la alta, cu șapte luni mai devreme, pragurile de plafonare a prețului energiei electrice pe baza cărora furnizorii de comunicații electronice și-au construit planurile de afaceri pentru anii 2022 – 2023.”, se arată într-un comunicat remis HotNews.ro.
Companiile din telecom spun că prin această OUG, Executivul anulează estimarile de dezvoltare, de investiții și de cost realizate de operatorii de comunicatii electronice pentru infrastructura specifică.
Operatorii amintesc faptul că operarea rețelelor, considerate ca având importanță strategică, în mod deosebit în contextul geo-politic actual, presupune un consum permanent și semnificativ de electricitate.
„Având în vedere și contextul anunțatei licitații de spectru 5G, care implică investiții substanțiale din partea operatorilor telecom precum și faptul că serviciile de telefonie și internet sunt esențiale și se regăsesc în toate aspectele activităților economice, sociale și educaționale din Romania, adoptarea acestei Ordonanțe de urgență creează riscul unei perturbări majore, cu efect negativ asupra întregii economii și asupra societății în ansamblul sau și pune în pericol eforturile de digitalizare ale României.”, spune cei trei mai operatori prin vocea AOMR.
Asociația amintește că România beneficiază de cele mai mici prețuri la telefonie și internet din Europa, venitul mediu per utilizator fiind de 6,3 euro comparativ cu, spre exemplu, 11,38 Euro în Ungaria, 14,92 euro în Spania, 20,17 euro în Franta, în vreme ce calitatea serviciilor din România este superioară calității serviciilor din celelalte țări europene și mai notează că în prezent România este pe ultimul loc în indexul Economiei și Societății Digitale (DESI), publicat de Comisia Europeana în 2022 (la fel ca si in 2021), iar masurile adoptate fac si mai dificila recuperarea decalajului digital existent față de celelalte state europene.
Cei trei mari operatori telecom solicită autorităților competente să analizeze conformitatea și efectele prevederilor acestei OUG cu normele de concurență și ajutor de stat, în condițiile în care sectorul de telecomunicații, sector de importanță strategică al României, susține spectrul complet al activitatilor economico-sociale ale Romaniei.
În plus, dat fiind faptul că efectele prevederilor OUG pe termen scurt, mediu și lung sunt majore, cei trei mari operatori susțin că pentru evitarea acestora este necesară includerea de urgență a sectorului telecom în sfera de aplicare a prevederilor referitoare la plafonarea tarifelor la energie electrică.
Efectele OUG pe energie: Industria telecom ar avea costuri suplimentare de 400 milioane de euro
Criticile vin în contextul în care prin noua Ordonanță de urgență adoptată joi, 1 septembrie, Guvernul a decis să nu mai compenseze consumul tuturor consumatorilor non-casnici, așa cum era în Ordonanța 27/2022.
Prin noua Ordonanță, noii beneficiari sunt doar IMM-urile, agenții economici din domeniul industriei alimentare și instituții publice – pentru care se va compensa 85 % din consumul mediu lunar realizat în anul 2021 – precum și spitalele publice și private, instituțiile de învățământ publice și private, creșele și furnizorii publici de servicii sociale publici și privați – pentru care se plafonează și compenseaza consumul integral.
Restul industriilor, printre care și cea de telecomunicații, vor plăti integral prețul din piață, fără nicio compensare de la bugetul de stat.
Surse din industria telecom au precizat deja pentru HotNews.ro că schimbările adoptate de Guvern vor genera costuri suplimentare de 400 milioane de euro, mai arată sursa citată în acest articol.
