Autoutilitară care transporta ilegal lemne, indisponibilizată - 1 oră în urmă
Știința Explorări, învinsă de Corona Brașov de două ori în trei zile - 2 ore în urmă
Din cei doi judecători, fiecare are o părere diferită despre legalitatea probelor în procesul lui Călin Georgescu - 3 ore în urmă
Doliu în rândul pompierilor maramureșeni - 3 ore în urmă
O nouă emisiune de titluri de stat Fidelis, cu dobânzi de până la 7,25% - 3 ore în urmă
Ce trebuie să știi despre endometrioză? - 3 ore în urmă
Cristian Chivu: un român, o flacără și un moment de mândrie - 4 ore în urmă
Maramureșul, repartizat în Regiunea 6 în competiția pentru fete Selecționata Regiunilor, organizată de FRH - 5 ore în urmă
Ziua Mondială fără Telefon Mobil, marcată de elevii băimăreni la Biblioteca Județeană - 6 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Nevoile reale ale adolescentului și felul în care relația cu părintele le poate susține - 6 ore în urmă
Meșterul popular Vasile Borodi din Sârbi confecționează clopuri de peste 40 de ani
Pe vremuri, în casa fiecărui moroșan exista un cui în care își agăța clopul la finalul fiecărei zile sau atunci când se așeza la masă. Acum, bărbații nu mai poartă clopuri ca odinioară, însă trebuie să recunoaștem că le stă foarte bine celor care poartă.
Cu ajutorul Centrului Culturii Tradiționale Maramureș – Maria Mirela Poduț – aflăm despre confecționarea clopurilor, dar și despre meșterul popular Vasile Borodi din Sârbi care face asta de peste 40 de ani.
„Fiecare moroșan are în casa lui cuiul pentru clop, locul unde și-l agață în fiecare seară când a săvârșit munca de zi cu zi și se așează cu ai lui la masă” (Vasile Borodi, meșter popular, Sârbi, jud. Maramureș).
„Capul era acoperit indiferent de anotimp. Căciula sau clopul se dădeau jos doar atunci când intrau în casă, în biserică și pe timpul doliului. Clopul de paie maramureșean are un aspect deosebit față de alte zone ale țării. Calota acestuia are un diametru foarte mic (5 cm) și borurile mai largi. În funcție de ocazie, clopul este decorat cu mărgele și panglici de mătase brodate cu flori, ciucuri din lână colorată, la nunți și în sărbători, simplu la înmormântări sau la lucru. Pe calotă sunt puse zgărzi din mărgele policrome: galben, verde, roșu, alb, negru, cu motive geometrice sau împletituri din lână policromă ce au în partea dreaptă ciucuri” (Janeta Ciocan, Podoaba în portul popular din Nordul României, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2007).
Foto – Marius Marian















