Maria-Adriana Demian a cucerit Trofeul Festivalului Național de Colinde Tradiționale și Cântece de Crăciun „Poveste de iarnă” - 2 ore în urmă
Cu colindul la Jandarmerie - 2 ore în urmă
Ultimul meci din acest an pentru CSM Sighet - 4 ore în urmă
Ministrul Sănătății, în vizită la spitalele din Baia Mare - 5 ore în urmă
Masa rotundă „Educație și Voluntariat” a reunit liceeni și tineri voluntari la Biblioteca Județeană - 5 ore în urmă
Galeria Premiilor „Alianța 2025” – Distincții pentru oficiali români - 5 ore în urmă
Atelier de creație pentru senioarele de la Centrul „Rivulus Pueris” din Baia Mare - 5 ore în urmă
„Crăciun în Satu’ de pe Deal” – tradiție și colind la Muzeul Satului din Baia Mare - 6 ore în urmă
15 decembrie 1989 – O prefață a Revoluției Române, sau chiar prima ei pagină? - 6 ore în urmă
Tradiție și continuitate: La Sighetu Marmației va avea loc cea de-a 57-a ediție a Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Marmația” - 6 ore în urmă
Meșterul popular Vasile Borodi din Sârbi confecționează clopuri de peste 40 de ani
Pe vremuri, în casa fiecărui moroșan exista un cui în care își agăța clopul la finalul fiecărei zile sau atunci când se așeza la masă. Acum, bărbații nu mai poartă clopuri ca odinioară, însă trebuie să recunoaștem că le stă foarte bine celor care poartă.
Cu ajutorul Centrului Culturii Tradiționale Maramureș – Maria Mirela Poduț – aflăm despre confecționarea clopurilor, dar și despre meșterul popular Vasile Borodi din Sârbi care face asta de peste 40 de ani.
„Fiecare moroșan are în casa lui cuiul pentru clop, locul unde și-l agață în fiecare seară când a săvârșit munca de zi cu zi și se așează cu ai lui la masă” (Vasile Borodi, meșter popular, Sârbi, jud. Maramureș).
„Capul era acoperit indiferent de anotimp. Căciula sau clopul se dădeau jos doar atunci când intrau în casă, în biserică și pe timpul doliului. Clopul de paie maramureșean are un aspect deosebit față de alte zone ale țării. Calota acestuia are un diametru foarte mic (5 cm) și borurile mai largi. În funcție de ocazie, clopul este decorat cu mărgele și panglici de mătase brodate cu flori, ciucuri din lână colorată, la nunți și în sărbători, simplu la înmormântări sau la lucru. Pe calotă sunt puse zgărzi din mărgele policrome: galben, verde, roșu, alb, negru, cu motive geometrice sau împletituri din lână policromă ce au în partea dreaptă ciucuri” (Janeta Ciocan, Podoaba în portul popular din Nordul României, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2007).
Foto – Marius Marian
















