Investiție în siguranța comunității: Baia Sprie atrage fonduri europene alături de parteneri din Ucraina pentru creșterea rezilienței în fața schimbărilor climatice - 4 ore în urmă
Mari vedete ale fotbalului care au ratat calificarea la Cupa Mondială din 2026 - 4 ore în urmă
„O zi memorabilă”, spune scriitorul Mircea Cărtărescu - 6 ore în urmă
Incursiune în tainele arhitecturii istorice la Muzeul de Istorie și Arheologie din Sighetu Marmației - 7 ore în urmă
Autoritățile din Maramureș și organizațiile sociale au marcat Ziua Mondială a Refugiatului - 8 ore în urmă
Întâlnire cu autoarea Andreea Ionescu-Berechet la Cărturești Baia Mare - 9 ore în urmă
Din pasiune spre o mică afacere: Povestea Andreei Dunca din Fărcașa și creșterea găinilor de rasă - 9 ore în urmă
Ziua Drapelului Național va fi marcată și în Baia Mare - 9 ore în urmă
Clubul de dans sportiv „Shall We Dance” Baia Mare a încheiat sezonul competițional cu succes: Perechea Luca Aluaș-Hannah Gomboș a urcat pe podiumul internațional, în Austria - 10 ore în urmă
„Hai la roate că se poate”: Serbare câmpenească organizată la Preluca Nouă - 10 ore în urmă
Meșterul popular Vasile Borodi din Sârbi confecționează clopuri de peste 40 de ani
Pe vremuri, în casa fiecărui moroșan exista un cui în care își agăța clopul la finalul fiecărei zile sau atunci când se așeza la masă. Acum, bărbații nu mai poartă clopuri ca odinioară, însă trebuie să recunoaștem că le stă foarte bine celor care poartă.
Cu ajutorul Centrului Culturii Tradiționale Maramureș – Maria Mirela Poduț – aflăm despre confecționarea clopurilor, dar și despre meșterul popular Vasile Borodi din Sârbi care face asta de peste 40 de ani.
„Fiecare moroșan are în casa lui cuiul pentru clop, locul unde și-l agață în fiecare seară când a săvârșit munca de zi cu zi și se așează cu ai lui la masă” (Vasile Borodi, meșter popular, Sârbi, jud. Maramureș).
„Capul era acoperit indiferent de anotimp. Căciula sau clopul se dădeau jos doar atunci când intrau în casă, în biserică și pe timpul doliului. Clopul de paie maramureșean are un aspect deosebit față de alte zone ale țării. Calota acestuia are un diametru foarte mic (5 cm) și borurile mai largi. În funcție de ocazie, clopul este decorat cu mărgele și panglici de mătase brodate cu flori, ciucuri din lână colorată, la nunți și în sărbători, simplu la înmormântări sau la lucru. Pe calotă sunt puse zgărzi din mărgele policrome: galben, verde, roșu, alb, negru, cu motive geometrice sau împletituri din lână policromă ce au în partea dreaptă ciucuri” (Janeta Ciocan, Podoaba în portul popular din Nordul României, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2007).
Foto – Marius Marian















