Lista mișcărilor seismice care au înfiorat Maramureșul: Un oraș se află în topul județean, ca risc ridicat de cutremur! Suntem mai feriți ca alții!
Encipedia.org este o platformă online deschisă de informare și interacțiune în ingineria civilă. Encipedia.org reprezintă un spațiu virtual de interacțiune profesională, distribuire și colectare de informații tehnice, sprijin mutual în probleme profesionale. Platforma se adresează cu precădere inginerilor și studenților din domeniul ingineriei civile dar și publicului larg în subiecte de interes privind siguranța și durabilitatea construcțiilor, arată fondatorii.
Aceștia au publicat harta seismicității în România. Iar Maramureșul se află și el pe hartă, mai exact cu nordul extrem al județului, mai exact zona din apropierea municipiului Sighetu Marmației, de la Câmpulung la Tisa, la vest, Vadu Izei la sud și Rona de Jos la est, iar în nord râul Tisa, municipiul Sighetu Marmației aflându-se în zona centrală. Codul P100-1/2013 prevede zonarea seismică a teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare, ag, cu interval mediu de recurență de 225 ani adică 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani. Colegii de la Centrul de Cercetare pentru Evaluarea Riscului Seismic din Universitatea Tehnică de Construcții București au venit în sprijinul inginerilor proiectanți prin realizarea unei hărți interactive în aplicația Google Maps. Iar codul în sine, pentru Sighetu Marmației, este cel mai ridicat. Consultă acest document AICI!
Proiecția în sine este dovedită de evenimentele din istoria regiunii. Publicistul Teofil Ivanciuc a publicat o analiză în acest sens în anul 2015. „Placa pe care se află plasată Depresiunea Maramureşului este compartimentată la adâncime în blocuri, printr-un sistem complex de linii de dizlocaţie, grupate în linii de falii: la sud se află faliile Dragoş Vodă şi Bogdan Vodă (pe aliniamentul Borşa-Ţibleş), o altă falie, Leordina-Petrova, aflându-se pe aliniamentul Sighet-Ocna Şugatag şi Coştiui-Strâmtura. Aceste fracturi ale scoarţei terestre provoacă, cu o oarecare regularitate, cutremure cu magnitudini mici (maxima luată în calcul are valoarea de 6,5) şi multe replici, cu precădere în zona Sighetul Marmaţiei-Săpânţa, dar şi în aria Poienile de sub Munte-Vişeu de Sus-Borşa”, arată publicistul Teofil Ivanciuc. Acesta a publicat și o listă specială a acestor seisme. „Desigur, lista este una parţială, numărul cutremurelor de pământ care au clătinat Maramureşul fiind în realitate mai ridicat. Cel mai important lucru este însă că, din cât se cunoaşte, până acum aceste seisme nu au provocat victime umane şi nici (cu câteva mici excepţii) pagube materiale deosebit de importante”, mai arată Teofil Ivanciuc. Contextul a fost dat de seismul din 20 iulie 2015, magnitudinea maximă fiind de 3,2 grade pe scara Richter. Dar iată lista seismelor!
Lista seismelor
– 5 martie 1603, epicentrul în nordul Transilvaniei şi Transcarpatia, resimţit până la Kosice.
– 26 aprilie 1662, epicentrul la Baia Mare, magnitudinea estimată de 4,1
– 9 decembrie 1781, zona Săpânţa, mag.: 4,1.
– Decembrie 1783, a produs pagube la câteva case din Sighet.
– Ianuarie 1784 o serie de mici cutremure au culminat cu cel din 23 ianuarie, cu magnitudinea de 4,4, care a avariat şi chiar dărâmat câteva case slabe din Sighet.
– 9 ianuarie 1790, epicentrul în munţii Gutâi şi Ţibleş.
– 31 ianuarie 1797, Transcarpatia, mag.: 4,5.
– 28 august 1800, la Borşa “s-a clătit pământul”.
– 15 februarie 1812, cutremur la Borşa urmat, în luna martie, de o serie de alte mici seisme.
– 5 ianuarie 1823, cutremur la Sighet, mag.: 5,11.
– 1826, seism cu epicentrul la Ocna Şugatag.
– 1 iulie 1829, cel mai puternic cutremur înregistrat până acum: mag.: 6,2, epicentrul fiind în zona Satu Mare.
– 1 iulie 1830, epicentrul în zona Sighet-Hust, mag.: 3,8.
– 15 ctombrie 1834, mag.: 5,6, epicentrul în zona Satu Mare.
– 1844: cutremur la Sighet, cu o magnitudine necunoscută, care a demolat o serie de clădiri, avariind biserica reformată de pe care au căzut tencuielile, dezvelindu-se astfel frescele medievale.
– 21 decembrie 1859, epicentrul fiind plasat la Sighet.
– 21 decembrie 1870, Sighet, mag.: 4,8.
– 26 decembrie 1872, epicentrul în Carpaţii nordici, mag.: 5,1.
– 7 martie 1876, Sighet.
– 18 mai 1879, munţii Oaşului, mag.: 4,8.
– 17 ianuarie 1880, epicentrul în Maramureşul de Nord, mag.: 3,8.
– 26 mai 1885, Maramureş, mag.: 4,4.
– 12 iunie 1888, Coştiui, mag.: 3,8.
– 11 martie 1893, Sighet.
– 7 octombrie 1894, Buştina (Maramureşul de Nord), mag.: 4,4.
– 1911, epicentrul în zona Sarasău-Săpânţa.
– 1939, mag.: 5,1.
– 30 iunie 1978, Seini, mag.: 4,3.
– 28 martie 1979, zona Săpânţa, mag.: 4,7.
– 30 martie 1979, zona Săpânţa, mag.: 4,9.
– 22 septembrie 1979, Hust (azi în Ucraina), mag.: 4,3.
– 4 ianuarie 1999, epicentrul la est de Hust, mag.: 4,1.
– Între 7-9 august 2001 au avut loc o serie de cutremure în zona Vişeu, cel mai puternic fiind cel din data de 7 august, cu epicentrul la Vişeu de Sus şi o magnitudine de 3,7, care a produs mici pagube materiale.
-15 noiembrie 2006, Beregovo (Ucraina), mag.: 3,1.
– 23 noiembrie 2006, Beregovo (Ucraina), mag.: 4,8.
– 17 decembrie 2011, Sighetul Marmaţiei, mag.: 3,1, concomitent cu un altul, cu epicentrul aproape de Mogoşa, în Munţii Gutâi, care a avut magnitudinea de 3,2.
– 15 noiembrie 2014, Vinogradov (Ucraina), mag.: 2,8.
– 19 iulie 2015, o serie de nouă mici cutremure cu epicentrul în zona de frontier Teceu-Săpânţa, cu adâncimi de maxim 8 km şi magnitudinea de până la 3,8.
– 20 iulie 2015, alte trei cutremure în zona de frontieră maramureşeano-ucraineană, magnitudinea maximă fiind de 3,2.
– 26 ianuarie 2017, cutremur în Maramureș, regiunea Satu Mare, 2,6 grade scara Richter (facem mențiunea că și Halmeu – Turulung – Gherța Mare – Turț – Tarna Mare figurează la același nivel cu cea din jurul municipiului Sighetu Marmației).
-14 noiembrie 2020, magnitudinea 2,2 grade pe scara Richter, seismul s-a produs în raionul Vynohradiv din Ucraina, iar epicentrul se află la (aproximativ) egală măsură de municipiile Baia Mare și Sighetu Marmației, aproximativ 60 km.
C.Ț.
Foto – Sorin Hotea
