Decizie cât se poate de neașteptată în cazul fostului ofițer MAI, acuzat că a infectat mai multe cadre medicale de la Spitalul Gerota din Capitală. Acesta a scăpat de urmărirea penală după ce Parchetul General a luat decizia, în 22 iulie, de a clasa cazul.
În fapt, oamenii legii au început cercetările după ce pacientul 17 de la Spitalul Gerota, un ofițer MAI în rezervă, în vârstă de 60 de ani, ar fi mințit în ceea ce privește o călătorie în Israel și, astfel, ar fi infectat zeci de medici și alți contacți. Ca urmare, unitatea medicală a fost în carantină din cauza numărului mare de infectați cu COVID-19.
Decizia Parchetului General a uimit opinia publică, mai ales că, pare-se, forma a bătut fondul în acest caz controversat. Ba mai mult decât atât, a fost lăsată impresia că gradul celui acuzat bate actul de justiție și că, de fapt, legea nu ar fi aceeași pentru toți. Fiind vorba despre zădărnicirea combaterii bolilor în contextul unei pandemii care, până în prezent, nu a fost oprită, ar putea exista impresia unei judecăți cu dublă măsură. Dar iată cum explică Parchetul General decizia. Redăm comunicatul de presă.
„Procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus clasarea cauzei cu privire la infracțiunile de zădărnicirea combaterii bolilor (art.352 alin. 1 Cod penal) și fals în declarații ( art.326 Cod penal), fapte presupus comise de către o persoană infectată cu virusul SARS-COV-2 și internată în ziua de 5 martie 2020 la Spitalul de urgență ”Profesor doctor Dimitrie Gerota”.
Urmare probatoriului administrat nu s-a putut stabili cert, cu argumente științifice, împrejurarea în care persoana internată s-a infectat și dacă aceasta a fost sau nu sursa infectării cvasi-generalizate din Spitalul de Urgență „Profesor Doctor Dimitrie Gerota”.
În lipsa altor testări, realizate asupra altor pacienți, vizitatori, personal medical, anterior sau în perioada internării persoanei vizate, sursa „inițială” de SARS-COV-2 din Spitalul de Urgență „Profesor Doctor Dimitrie Gerota” rămâne nesigură, variantele teoretice – imposibil de înlăturat la un nivel de certitudine impus de standardul de probațiune utilizat în procesul penal – fiind nenumărate.
În perioada în care făptuitorul a călătorit în Israel, Israel și Palestina nu se aflau pe lista zonelor cu transmitere comunitară extinsă pentru care se recomanda carantinare, respectiv autoizolare la domiciliu, motiv pentru care, atât făptuitorul, soţia acestuia, cât şi ceilalţi membri ai grupului organizat cu care a călătorit nu aveau nicio obligaţie în acest sens, la întoarcerea în România din Israel.
Cercetările au stabilit că nicio persoană dintre cele care au călătorit împreună cu făptuitorul (80 de persoane) nu a fost confirmată cu virusul SARS COV-2, fapt care, alături de alte probe administrate a dus la excluderea scenariului de infectare cu coronavirus a făptuitorului în cadrul călătoriei în statul Israel.
În ceea ce privește ,,Formularul de evaluare a riscului infecțios la internare”, asumat prin semnătură de făptuitor cu ocazia internării la Spitalul de Urgență „Profesor doctor Dimitrie Gerota”, precizăm că acesta este un document intern și a fost introdus și atașat foii de observație clinică generală la inițiativa medicului epidemiolog, formularul întocmit fiind aprobat la data de 23.06.2017 în cadrul Comitetului Prevenire Infecții Asociate Asistenței Medicale, scopul principal al acestui formular fiind depistarea existenței infecțiilor.
Prin Hotărârea CNSSU nr. 3/2020 s-a introdus un chestionar pentru evaluarea riscului de îmbolnăvire cu COVID-19 la pacienţii care se prezintă UPU/CPU/Camera de Gardă, ca măsură specifică în vederea prevenirii şi combaterii răspândirii coronavirusului în cadrul spitalelor.
Necompletarea conformă a unui astfel de formular, impus prin autoritatea statului, poate constitui elementul material al infracţiunii de „zădărnicirea combaterii bolilor”, ceea ce în prezenta cauză nu se aplică, pacientul asumându-şi prin semnătură un formular intern, adoptat anterior apariţiei pandemiei de Covid-19 .
Infracţiunea de „fals în declaraţii” presupune ca acţiunea făptuitorului de a declara necorespunzător adevărului să aibă ca scop producerea unei consecinţe juridice, iar potrivit legii sau împrejurărilor declaraţia în sine să servească la producerea acelei consecinţe urmărite. Cercetările efectuate nu au identificat consecințe juridice produse prin răspunsul neconform oferit de făptuitor”, se arată în comunicatul de presă al Parchetului General.
DirectMM.ro
