Frumusețile Maramureșului: Cel mai mic sat adăpostește o adevărată bijuterie apărată de Sfinții Arhangheli Mihaiil și Gavriil de mai bine de secol!

Frumusețile Maramureșului: Cel mai mic sat adăpostește o adevărată bijuterie apărată de Sfinții Arhangheli Mihaiil și Gavriil de mai bine de secol!

În total în Maramureș sunt zece sate care au populația alcătuită din numai două cifre, conform celui mai recent recensământ, cel realizat în anul 2011. Recordul celui mai mic număr de locuitori aparține satului Jugăstreni, comuna Vima Mică, care are, oficial, 43 locuitori, cu unul mai puțin decât locul doi, Stejera, comuna Mireșu Mare, unde ar fi 44.

Tot în Vima Mică mai e un sat cu populația sub 100, este vorba despre Dealul Corbului cu 90 locuitori. Desigur, cifrele vor fi actualizate odată cu recensământul de anul viitor, din 2022. Cu siguranță cifrele vor fi altele. De altfel, și în Jugăstreni numărul pare a fi mai mic de 43. În total, sunt 25 case, însă nu toate sunt locuite. Ulițele sunt asfaltate de acum un an iar semnal este la telefon.

Ioan Tuns a lucrat toată viața în Baia Mare și, de când a ieșit la pensie, s-a retras într-un vârf de deal din satul natal. Se ocupă cu agricultura și se bucură de liniștea pe care, spune el, nu a găsit-o nicăieri în altă parte. Nu-i lipsește nimic, poate doar mai mulți vecini cu care să mai schimbe câte o vorbă. „Îs foarte puțini, nu au cu ce se ocupa, să știți că eu îs printre ăia tineri și am 63 de ani”, arată Ioan Tuns într-un material realizat de Digi24.ro. Tot în acesta se menționează faptul că pe străzi un singur copil se joacă, o fetiță de opt ani, Adriana. „Păi e cam plictisitor, că nu prea am cu cine să mă joc. Mă mai joc singură, mă mai joc cu cățelușul meu, Pufi’, arată Adriana.

Centrul fiecărui comunități este, desigur, biserica. La lăcașul de cult din sat preotul vine o dată la trei săptămâni, școala nu mai e deschisă de un deceniu și nici măcar magazin alimentar nu mai este. Însă, iată că sunt multe de povestit despre biserica din sat. Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Jugăstreni a fost construită între anii 1846-1866.

De ridicarea bisericii este legat numele meşterului lemnar Horţa, meşter cunoscut în zona Lăpuşului în perioada respectivă. Planimetria este cea frecventă, pridvor, pronaos, naos şi altar poligonal. Pridvorul este monumental.

Acoperişul, unitar, are turnul-clopotniţă cu coiful în formă octogonală și învelit în tablă, asemenea întregului acoperiş. Biserica a fost pictată, conform inscripției, în anul 1866. În pronaos se văd scenele „Fecioarele nebune” şi „Fecioarele înţelepte”, cu numele scris pentru fiecare în parte, detaliu mai puţin frecvent ca, de altfel, şi prezenţa Sf. Mucenice Etecla. În naos este insripţionat anul 1866, flancat de Sf. Aron şi de Ioan Botezătorul, cu Heruvimi pe margini. Pictura din naos prezintă Patimile lui Iisus dintre care amintim „Împărţirea hainelor lui Iisus” şi „Înrobirea”, iar pe boltă „Înălţarea la cer a profetului Ilie”, Enoh şi Evangheliştii care înconjoară pe Fecioara Maria. Pe iconostas, în medalioane, sunt pictaţi cei opt Prooroci ai neamului evreiesc, iar deasupra uşilor împărăteşti sunt pictaţi Sf. Toma, Sf. Luca, Sf. Andrei și Sf. Filip. Patrimoniul mobil este format din mai multe cruci de închinare şi ceremonialuri, pictate pe ambele feţe, icoane pe lemn din secolul XIX şi sfeşnice din bronz din aceeaşi perioadă, conform lapus.culturamm.ro. Trebuie să spunem că localitatea Jugăstreni se află la 55 kilometri de Baia Mare. Ea este atestată documentar în anul 1603 cu numele de pagus Gyugasztra. În timp, satul a avut denumiri diferite: Gugasztrafalva, Zsugásztra (1663), Dzugastraény (1733), Jugăstreni (cca 1800). Numele satului provine, probabil, de la arborele numit jugastru care crește și astăzi în pădurile din împrejurimi. Satul a aparţinut de domeniul Cetăţii Chioarului, până la distrugerea acesteia de către austrieci (1718). În localitate, în a doua jumătate a secolului XVII, sunt consemnați mici nobili, pușcași și libertini. Principalele ocupații au fost creșterea animalelor și agricultura, conform lapus.culturamm.ro.

C.Ț.