Prognoza meteo Maramureș, luni 24 august 2026 - 10 minute în urmă
Hramul Mănăstirii Petrova: Credincioșii sunt invitați la rugăciune de sărbătoarea Tăierea Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul - 14 ore în urmă
Sigheteanca Denisa Vraja revine acasă, pe marele ecran, în cadrul Maramureș International Film Festival 2026 - 15 ore în urmă
Sportivii de la A.C.S. Athletic Târgu Lăpuș, rezultate remarcabile la „Maratonul Ursoii” din Ieud - 16 ore în urmă
Cursanții Școlii Populare de Artă Baia Mare au încântat publicul la AgroMaramureș - 16 ore în urmă
Ultimele zile în care vă puteți înscrie la concursul de plăcinte și pancove de la Muzeul „La lelea Ruzale” Vima Mică - 17 ore în urmă
Acum 53 de ani, Ilie Năstase devenea primul lider mondial din istoria clasamentului ATP - 19 ore în urmă
23 august 1944, între Hitler și Stalin. Ce alegere mai avea Regele Mihai - 20 de ore în urmă
Festivalul Artelor „Repere. Mituri. Identități”, la cea de-a X-a ediție: poveștile românești au prins viață la Muzeul Satului din Baia Mare - 22 de ore în urmă
Va fi sfințit noul refugiu montan instalat pe Muntele Pop Ivan din Munții Maramureșului - 23 de ore în urmă
Frânturi de istorie – topitoria „Logolda” din Cavnic
Povestea mineritului și a tradiției și priceperii în topirea minereurilor de metale prețioase și extragerea aurului și argintului sunt prezente și azi în memoria locului, mărturie fiind ruinele vechii topitorii de aur, cunoscută în toponomia locului „La Logoldă”.
Acest loc remarcabil datează din jurul anilor 1850. Izvoarele istorice arată că în 1856 Trezoreria Coroanei Imperiale austriece, care domina întreaga Transilvanie și Ținutul Bucovinei, a concesionat minele din Cavnic unei societăți engleze, cu sediul la Paris.
Ulterior, în 1862, englezii au construit aici o topitorie de aur.
Cuvântul englezesc „gold” însemnând aur, a fost preluat de localnici pentru a genera denumirea topitoriei „Logolda”- probabil provenind din exprimarea populară „La gold” adică „La aur”.
Logolda este cunoscută încă din acea vreme pentru calitatea deosebită a aurului produs aici, dar mai ales prin implementarea unei tehnologii de avangardă pentru acele timpuri- prelucrarea sau tratarea minereului prin cianurare. Nu numai calitatea aurului era deosebită aici, dar chiar și specialiștii s-au dovedit a fi de prim rang, fiind consultați de cei din țările învecinate.
În 1891, specialiștii din Cavnic au fost trimiși în Rusia, pentru punerea în funcțiune a instalației de alcalinizare din regiunea Altai.
Cu toate acestea, la începutul secolului trecut, topitoria s-a închis, ruinele acesteia rămânând mărturia unui trecut glorios.
Ilieș Florin, fost minier, spune că mineritul era un loc de muncă de bază. „Era destul de greu, dar era o meserie din care câștigai, îți permitea să lucrezi și soția să stea acasă să aibă grijă de copii. Veneau oameni și din alte părți ale țării și se stabileau în Cavnic pentru a lucra la mină”.
Arpad Longaver, fost subinginer miner, ne spune că orașul Cavnic a devenit un important centru minier în Europa. „Mina a fost un loc de muncă sigur pentru oamenii din Cavnic și nu numai. Era o mină profitabilă. Se lucra în 3 schimburi, însă prin 2005, orașul a suferit un puternic impact economic când s-a închis mineritul, iar majoritatea localnicilor au rămas fără loc de muncă. Acum, principala activitate este turismul.”
Talida Medve












