Dacă pentru români sărbătorile de iarnă se încheie odată cu Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie), pentru unii de abia încep. Ucrainenii, la fel ca alte popoare slave, sărbătoresc în 7 ianuarie ziua de Crăciun, așadar azi fiind Ajunul.
Datele recensământului din 2022 arată că în Maramureş trăiesc cei mai mulţi ucraineni din România, în număr de 25.690. Spre deosebire de maghiari, care sunt mai răspândiţi în judeţ, comunităţile de ucraineni sunt compacte, fiind preponderent majoritare în mai multe localităţi. Recordul îl deţine comuna Poienile de sub Munte. Pe lângă aceasta, comunităţi mari de ucraineni se află în Ruscova, Rona de Sus, Repedea, Remeţi, Bocicoiu Mare şi Bistra.
„Prilej de mare sărbătoare în comunitățile din Maramureș și nu numai. În timp ce majoritatea creștinilor prăznuiesc Botezul Domnului, etnicii ucrainieni primesc în case bucuria Crăciunului.
Vă doresc tuturor sărbători fericite și vă îndemn să vă bucurați de fiecare clipă petrecută alături de cei dragi, să împărtășiți generozitatea și căldura inimii voastre cu cei din jur și să vestiți lumii prin colind, Vestea Minunată.
Un gând de bine pleacă și către vecinii noștri din Ucraina, greu încercați de un război nedrept și neprovocat.
Sărbători cu bine și cu pace, tuturor!”, a transmis pe rețelele de socializare Vasile Moldovan, primarul municipiului Sighetu Marmației.
Zilele trecute, Pr. Marius N. Lauruc din Sighetu Marmației a explicat foarte clar pe rețelele de socializare diferența dintre „Stil vechi” sau „rit vechi”.
„Am observat că, foarte des (în special în preajma sărbătorilor de iarnă), sunt confundate două expresii, două noțiuni total diferite: „rit vechi” și „stil vechi”: de la politicieni, la jurnaliști neinformați, reprezentanți și purtători de cuvânt ai unor organizații și instituții (din păcate chiar și ucraineni), în articole ori comunicate oficiale, chiar și unii directori de școli ori inspectori școlari (atunci când confundă orele de „Religie ortodoxă cu predare în limba ucraineană” cu „Religie ortodoxă de rit vechi”) etc.
Ritul vechi se referă la ritual, la rânduială bisericească. Patriarhul Moscovei Nikon (1605-1682), observând diferențe de ritual între Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Greacă, a introdus anumite reforme în cult. Aceste modificări minore (scrierea numelui Iisus cu doi „i”, actualizări ale terminologiei folosite în Crez, poziționarea degetelor atunci când ne însemnăm cu semnul Sfintei Cruci etc.) au nemulțumit o parte a credincioșilor ruși, aceștia fiind ulterior anatemizați și au fugit în exil, mai apoi, apărând diverse grupări în cadrul acestei mișcări. În general ei folosesc termenul de „credincioși vechi” (staroverțî), iar cultul lor se identifică folosind termenul „rit vechi” (staroobryadțî). În România aceștia sunt reprezentați de rușii lipoveni. În cult folosesc calendarul vechi.
Ucrainenii ortodocși din România nu sunt și nu au fost vreodată „de rit vechi”!
Termenul „stil vechi” se referă strict la calendarul folosit în cult, însă trebuie făcute anumite lămuriri. În 1924, Biserica Ortodoxă Română a adoptat folosirea calendarului gregorian în viața liturgică, renunțând la calendarul vechi, iulian. Atunci, o grupare s-a desprins de B.O.R. și activează și astăzi sub denumirea populară de „stiliști”. Ucrainenii ortodocși din România nu sunt „stiliști”, cu toate că respectă calendarul neîndreptat, cu binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Biserică din care face parte Vicariatul Ortodox Ucrainean din România. La fel, nici Bisericile Ortodoxe din Ucraina, ori Biserica Ortodoxă Rusă, cu toate că respectă calendarul neîndreptat, nu sunt „stiliști”, ci „de stil vechi”.
Așadar, ucrainenii ortodocși din România nu sunt credincioși „de rit vechi” ci „de stil vechi”, sau, mai simplu spus, respectă calendarul vechi.
Dacă nu ai știut, acum știi!”, a transmis părintele.
Crăciun fericit și binecuvântat le dorim!
Citește și
Părintele Marius N. Lauruc și istoricul Teofil Ivanciuc, despre redescoperirea uneia dintre cele mai vechi biserici de lemn ale ucrainenilor din România
