„Ținutul bisericilor de lemn” este, firește, locuit de oameni cu frica Lui Dumnezeu, oameni pentru care spiritualitatea este o componentă de bază a propriei identități. După Lăsatul Secului, zi care precede debutul Postului Mare, viața în Maramureș intră sub însemnul pregătirii fizice și spirituale pentru cea mai mare sărbătoare a creștinității.
Câteva zile ne despart de Sărbătoarea Paștelui care, conform canoanelor creștine, este precedată de cel mai lung și aspru post. Acesta este împărțit în două etape: prima, de 40 de zile, se încheie în Duminica Floriilor și amintește de postul ținut de Mântuitor înainte de a începe propovăduirea Evangheliei, în timp ce cea de-a doua se întinde pe parcursul Săptămânii Mari. Pregătirea pentru Învierea Domnului constituie un proces respectat cu sfințenie în întreg județul și implică, dincolo de abținerea de la alimentele de origine animală și alcool, și alte obiceiuri specifice. În această perioadă nu se organizează nunți, botezuri, dar nici alte petreceri și se așterne o liniște firească și plină de însemnătate peste toate comunitățile.
În unele zone, la începutul postului se evită lucrul cu fire de ață sau utilizarea ustensilelor pentru tăiat, în timp ce în altele nu se lucrează defel în zilele de miercuri și vineri. Pe parcusul celor șapte săptămâni de post, maramureșenii ocolesc hainele colorate, cu precădere pe cele de culoarea roșie, dar și obiectele vestimentare noi. Totodată, în acest post se obișnuiește să se ofere pomană pentru sufletele celor plecați la cele veșnice, dar și să se vină în sprijinul categoriilor defavorizate. În Săptămâna Mare, postul se înăsprește chiar mai mult, obișnuindu-se să se mănânce doar după-amiaza sau seara, iar Vinerea Mare să se marcheze prin post negru.
De asemenea, Săptămâna Mare, ultima săptămână a postului, este una extrem de bogată în activități pentru gospodinele din Maramureș, care se îngrijesc să întâmpine această mare sărbătoare cu casele curate și mesele pline cu bucate tradiționale.
La toate aceste obiceiuri care țin de postul fizic, se adaugă cele care pregătesc sufletul pentru Paște, săptămânile de post presupunând, înainte de toate, rugăciune și purificare spirituală. Maramureșenii obișnuiesc să se spovedească înaintea sărbătorilor pascale și să treacă mai des pragul lăcașelor de cult, manifestându-și astfel credința puternică în divinitate. În special în zonele rurale, influența acestei perioade este una extrem de vizibilă. Deși mențin aceleași priviri senine, oamenii locului sunt mai precauți în manifestarea fericirii, în semn de respect pentru patimile îndurate de Mântuitor.
Cu toate acestea, maramureșenii nu permit tristeții să-și facă loc în viețile lor și înlocuiesc fericirea epatantă cu o mai sobră și asumată împlinire sufletească, mânați de aceeași deschidere de a-i ajuta pe cei din jur. Pentru că în acest colț de rai, unde oamenii au primit darul unor locuri binecuvântate, binele este răsplătit cu mai mult bine și sufletele se feresc de rău, așa cum spune moștenirea din moși-strămoși.
Vă invităm, așadar, să vă pregătiți pentru cea mai importantă zi a primăverii cum știți mai bine, iar dacă aveți nevoie de o sursă de inspirație, haideți în Maramureș să vedeți care sunt exigențele acestei perioade aici și cum vă puteți apleca spre propria spiritualitate. Nu excelăm noi în toate, dar, cu siguranță, știm să prețuim și să împărtășim binele și frumosul!
Sursa – visitmaramureș.ro
