Mâncarea a fost întotdeauna importantă pentru țăranul român, dar de sărbători, bucatele căpătau o însemnătate mai mare. Gastronomia de astăzi păstrează, în special la sărbători, vechi tradiții și simboluri.
În Ţara Lăpuşului, în satele de pe Valea Suciului, mălaiul era un aliment de bază din toate timpurile. Se pregătea atât de post, cât și „de dulce”, sau chiar dulce, ca desert. Cel „de dulce” era preparat cu drojdie, apă, sare, eventual cartofi și se lăsa la dospit, apoi se cocea minim două ore. Însă pentru a-l îmbunătăți, în aluatul făcut cu mălai se adăuga slănină, brânză sau cârnaţi, şi toate se coceau împreună, deodată. Cel mai apreciat era mălaiul cu cârnaţi, dar era un produs mai rar, cârnațul nefiind întotdeauna la îndemână, în trecut.
Miel şi mălai cu zahăr
De Paşte, mâncarea tradiţională în Suciu de Jos înseamnă miel. Ciorbă sau pregătit la cuptor, mielul era alimentul specific, pe lângă copturile pregătite în casă.
„De Paşti, la noi, în Suciu de Jos, se face zeama de miel. Nici măcar în Suciu de Sus sau în satele din vecini nu se face. Se pune carne de miel la fiert cu cartofi, puţin morcov, sare, dar fără alte condimente, să se simtă gustul de miel. La final, se adaugă lapte dulce, o lingură de untură topită cu puţină boia, se amestecă şi se pune în oală. E o zeamă simplă“, spune o săteancă din Suciu de Jos.
Tot din miel se mai făcea tocăniţă sau pulpă de miel la cuptor. „La noi, miel umplut nu s-a făcut, până de curând. Se făceau drob, tocăniţă de miel şi zeamă – eventual, miel la cuptor. Cam atât era mâncare tradiţional de Paşti“, mai arată ea.
Dacă vorbim despre dulciuri, mălaiul este din nou elementul central. Mălaiul dulce, făcut cu ouă, lapte prins, făină de mălai şi zahăr, era prăjitura preferată în copilărie. „Părea că e pişcotă, dar de fapt era mălai cu zahăr. La femeile bătrâne, acelea erau prăjiturile şi încă se mai fac. Mălaiul dulce se face fără drojdie, dar cu bicarbonat. Este mai subţire decât cel sărat“, mai explică ea.
Pasca sărată este, de asemenea, unul din produsele originale la Suciu de Jos din Maramureş. „Nu se face în multe zone păscuţă cu brânză sărată, ci se face cu brânză dulce. La noi se face cu brânză sărată şi multe ouă. Se mai fac pupi simpli”, mai arată săteanca. Pupii, de fapt, sunt nişte colaci precum cei care se dau de Crăciun colindătorilor și fac parte din categoria „copturilor ritualice”. Acestea, adesea sunt corelate cu sărbători de peste an, precum Măcinicii, Floriile, Paştele sau Crăciunul, şi au o simbolistică importantă.
