Ziua Națională a Maramureșului: Acces gratuit la Muzeul de Artă din Baia Mare în 15 august - 32 minute în urmă
Medalii pentru CS Unirea Șișești la Cupa Dobrin Skandenberg- Armwrestling 2026 de la Pitești - 1 oră în urmă
Curs avansat de management al pacientului politraumatizat pentru personalul de intervenție din Baia Mare - 2 ore în urmă
Biserica Ortodoxă Ucraineană din Repedea și-a serbat hramul - 2 ore în urmă
Liceul „Emil Racoviță” din Baia Mare a fost modernizat. Lucrările au ajuns la recepție - 2 ore în urmă
Muzeul Etnografic „ACASĂ” din Tăuții-Măgherăuș își deschide porțile în „Noaptea Muzeelor la Sate” - 4 ore în urmă
„De Sfântă Mărie Mare”: Concert de pricesne la Muzeul Satului din Baia Mare - 4 ore în urmă
Arta a adus comunitatea împreună: La Târgu Lăpuș a avut loc ediția a II-a a expoziției „Reflexii din Lăpuș – Artă în Diversitate” - 4 ore în urmă
Maramureșeanca Sara Maria Butcure, premiul III la Performist Fest Istanbul 2026 - 5 ore în urmă
PS Părinte Iustin a târnosit biserica din Fărcașa - 5 ore în urmă
Capela Minerilor de pe Valea Roșie
Cândva, mineritul în Baia Mare ocupa îndeletnicirea de bază, care s-a întins pe mai multe secole. Însuși sigiliul orașului redă o scenă de minerit, mai exact o gură de mină de la baza unui deal și doi mineri lucrând. Alte dovezi care atestă vechimea acestei meserii constau în descoperirile arheologice: lămpi de mină, unelte de minerit. Acestea pot fi vizionate la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie din Baia Mare. Pe atunci meseria se transmitea din tată în fiu.
Amintirea mineritului din Baia Mare a rămas vie prin monumentele rămase, cu însemne miniere. Unul dintre acestea este Capela Minerilor din cartierul Valea Roșie. Au trecut 160 de ani de la sfințirea acestui monument religios și mineresc, în data de 2 iulie 1864. În drum spre mină, lucrătorii făceau un popas. Ea a fost ridicată prin donațiile a 82 de mineri.
Monumentul, cu plan în formă de cruce greacă, e prevăzut cu un soclu de 150 cm. Într-o nişă se află statuia lui Iisus Hristos, înaltă de 75 cm. Acoperişul, având şarpantă din lemn, învelită cu tablă, este de fapt o fleşă sub formă de piramidă hexagonală.
Înălţimea Capelei este de 555 cm. Faţada principală este orientată spre vest. Laturile de sud, nord şi vest au câte o fereastră cu partea superioară arcuită în semicerc. Acoperişul are la bază câte un mic fronton, corespunzător fiecărei laturi, pe care sunt redate însemnele miniere – cele două ciocane încrucişate. Capela-monument a fost protejată, conservată şi reparată în anii 1948, 1966, 1983 şi ori de câte ori a necesitat lucrări de renovare. Monumentul este protejat cu o împrejmuire din fier forjat şi beton.
Mineritul, meseria cea mai dură din România ne amintește de condițiile dure în care „oamenii cărbunelui” au lucrat în subteran și nu au fost ocoliți de o istorie îndoliată de tragedii.
Lăcrimioara ZOTA














