Rivali în competiții, colegi de antrenament la București. David Popovici și Pan Zhanle oferă o lecție de respect în sportul de performanță - 1 oră în urmă
Maramureșul introduce reguli mai stricte pentru expozițiile de animale și probele de tracțiune - 3 ore în urmă
Desant academic în Fărcașa: Dr. Teodor Ardelean a lansat volumul „Magnum Diarium Academicum Septentrionis. 1800–2024” la primăria comunei - 5 ore în urmă
Dialog evocator cu Ana Christina Corlaciu Corlay la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare - 6 ore în urmă
Biblioteca Orășenească Vișeu de Sus dă startul activităților de vară dedicate copiilor - 7 ore în urmă
Expoziție de artă semnată de Cerasela Pop, elevă a Liceului Tehnologic Special Baia Mare - 8 ore în urmă
Veste bună! Au fost remediate denivelările de la pasajul CFR dintre Lăpușel și Bozânta Mică - 8 ore în urmă
Atenție, șoferi! Se schimbă regulile de circulație pe bulevardul Independenței din Baia Mare - 9 ore în urmă
Artistul Daniel Breban reprezintă Maramureșul la ediția aniversară a Festivalului Concurs „In memoriam Vasile Conțiu” din Târgu Mureș - 10 ore în urmă
ÎCCJ a dispus punerea în libertate a fostei șefe a Postului de Poliție Bârsana. Dosarul va fi rejudecat - 10 ore în urmă
Capela Minerilor de pe Valea Roșie
Cândva, mineritul în Baia Mare ocupa îndeletnicirea de bază, care s-a întins pe mai multe secole. Însuși sigiliul orașului redă o scenă de minerit, mai exact o gură de mină de la baza unui deal și doi mineri lucrând. Alte dovezi care atestă vechimea acestei meserii constau în descoperirile arheologice: lămpi de mină, unelte de minerit. Acestea pot fi vizionate la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie din Baia Mare. Pe atunci meseria se transmitea din tată în fiu.
Amintirea mineritului din Baia Mare a rămas vie prin monumentele rămase, cu însemne miniere. Unul dintre acestea este Capela Minerilor din cartierul Valea Roșie. Au trecut 160 de ani de la sfințirea acestui monument religios și mineresc, în data de 2 iulie 1864. În drum spre mină, lucrătorii făceau un popas. Ea a fost ridicată prin donațiile a 82 de mineri.
Monumentul, cu plan în formă de cruce greacă, e prevăzut cu un soclu de 150 cm. Într-o nişă se află statuia lui Iisus Hristos, înaltă de 75 cm. Acoperişul, având şarpantă din lemn, învelită cu tablă, este de fapt o fleşă sub formă de piramidă hexagonală.
Înălţimea Capelei este de 555 cm. Faţada principală este orientată spre vest. Laturile de sud, nord şi vest au câte o fereastră cu partea superioară arcuită în semicerc. Acoperişul are la bază câte un mic fronton, corespunzător fiecărei laturi, pe care sunt redate însemnele miniere – cele două ciocane încrucişate. Capela-monument a fost protejată, conservată şi reparată în anii 1948, 1966, 1983 şi ori de câte ori a necesitat lucrări de renovare. Monumentul este protejat cu o împrejmuire din fier forjat şi beton.
Mineritul, meseria cea mai dură din România ne amintește de condițiile dure în care „oamenii cărbunelui” au lucrat în subteran și nu au fost ocoliți de o istorie îndoliată de tragedii.
Lăcrimioara ZOTA















