Orhideea sălbatică din Maramureș - 8 ore în urmă
Părintele Arhimandrit Casian Filip a slujit în această duminică la Parohia Ortodoxă Cărbunari - 8 ore în urmă
Daniel Breban aduce în Maramureș Marele Premiu și Trofeul Festivalului-concurs „Drăgan Muntean” - 8 ore în urmă
Probleme în Baia Mare din cauza intensificării vântului - 10 ore în urmă
Expoziția de pictură „Salon de primăvară” va fi vernisată la Casa de Cultură Baia Sprie - 12 ore în urmă
Adela Șanta și Grupul Tradițional „Zestrea” din Rogoz vor susține momente de suflet la hramul Parohiei Ortodoxe Figueres din Spania - 12 ore în urmă
Jasseem Allybokus și Grégoire Vigroux lansează eYou, o nouă rețea socială - 12 ore în urmă
Eveniment cultural la Caspev Baia Mare: Folclorul, în centrul unei întâlniri dedicate identității românești - 13 ore în urmă
Eleva Victoria Tar de la Colegiul de Arte Baia Mare, premiată la Concursul Interjudețean de Canto, Teorie și Istoria Muzicii „Nicolae Brânzeu” - 13 ore în urmă
Știați că există o Zi Internațională a Câinilor de Salvare? - 16 ore în urmă
Astăzi, de lăsarea secului înainte de a intra în Postul Nașterii Domnului, Ileana Drăguș din Oncești ne îmbie cu o rețetă tradițională din copilăria ei
Mâine începe Postul Crăciunului, iar cei de la Centrul Culturii Tradiţionale Maramureş ne propun o rețetă tradițională, așa cum se mânca în familiile maramureșenilor pe vremuri.
„Astăzi, de Lăsarea secului înainte de a intra în Postul Nașterii Domnului, Ileana Drăguș, din Oncești ne îmbie cu o rețetă tradițională din copilăria ei, pe care și-o amintește cu nostalgie și gândindu-se la ea, îi simte mirosul în nări. Și vai, ce ar mai mânca cu „lingura de lemn, da din blidu acela verde, cu frații și părinții alături. „Când eram io cocoană, cea mai bună mâncare pă care o făcé părinții noști, era tocana cu cir și cu pece (carne). Întâie făcé o tocană din pecea de porc, coaste, cârnați și stinare. O prăje într-o lingură de untură, învârté de câteva ori. Și puné un ptic de apă șî o acoperé. Șî când aceie era gata fiartă, puneu de tocană cu făină de moară, de mămăligă, cum zâceți dumavoastă, domnii. Și punea mai multă apă decât voia să facă tocana șî de acolo scoté cir, sosu cela de mălai. Șî îl puné păstă pece. Și acolo îi dădé drumu în ceaon șî îl puné la gaura de la prisnele să siarbă. Șî adăuga ai (usturoi) După ce era gata, îl punea în mijlocu mesei și toți mâncau dintr-un blid mare verde. Amu nu mai îi așe de bună mâncarea ca a mamii, da amintirea îi bună!”.
Această zi se sărbătorea mai mult în familie. Se mai preparau și ptiroște, zamă de găină cu laște de casă, pancove, cozonac, pită în cuptiori pă vatră, plăcinte.
Tineretul organiza petrecere „la ștenă” sau într-o șură mai mare, în funcție de vreme. Se arvoneau muzicanții și feciorii invitau fetele la petrecere, mergand după ele acasă”, informează Corina Isabella Csiszár din cadrul Centrului Culturii Tradiţionale Maramureş.
Foto: Felician Săteanu, Corina Isabella Csiszár
















