Au început înscrierile pentru Festivalul Ceaunelor și Grătarelor de la Muzeul „La lelea Ruzale” din Vima Mică - 7 minute în urmă
„Cu IA pe bicicletă”: Traseu prin Baia Mare și spectacol folcloric de excepție la Muzeul Satului - 45 minute în urmă
După 40 de ani la catedră, Cristina Kővy a fost omagiată într-un spectacol plin de emoție - 1 oră în urmă
Premieră la Spitalul de Pneumoftiziologie din Baia Mare - 2 ore în urmă
Gică Petrescu, 20 de ani de la dispariție - 2 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș, joi 18 iunie 2026 - 2 ore în urmă
Echipele românești și-au aflat adversarele din cupele europene. Cum mai stăm cu coeficientul UEFA - 13 ore în urmă
O jucătoare de la Fabrica de Campioni, la acțiunea de selecție pentru echipa națională U11 - 15 ore în urmă
Experiență internațională la Colonia Pictorilor din Baia Mare: studenți din Varșovia, inițiați în conducerea instituțiilor culturale - 17 ore în urmă
Grupa mijlocie a Ansamblului „Cercănelul” din Borșa, premiată la primul concurs - 17 ore în urmă
Amintirea cozilor pentru alimente din perioada comunistă
În momente de relaxare, oamenii dau frâu liber gândurilor de tot felul. Și atunci, intervine memoria de lungă durată. Ea îi poartă prin episoade din viețile lor, până în perioada copilăriei.
Cozile pentru procurarea alimentelor de bază au rămas în mintea multor români.
Problemele cu alimentația au început in anul 1980, când România trebuia să scape de datoriile externe. Se concepuse un plan de alimentație, numit „Alimentația Științific-Rațională.
Când se afla că se primește marfă, lumea sărea pe magazin. Se formau cozi interminabile, unii oameni îl rugau pe cel din față să păstreze locul, sau își lăsau sacoșa acolo până la întoarcere.
Cozile la lapte, ulei, zahăr, orez începeau dimineața foarte devreme. Cetățenii își așezau scăunelele la rând, aduse de acasă.
Șirurile lungi de oameni în așteptare devenise o imagine comună, cotidiană.
O parte din rația lunară de alimente, pentru o persoană era de:
– 500 de grame de carne de porc, inclusiv cu oase și grăsimi
– 600 de grame de salam și cârnați
– 1/2 pachet de unt
– 700 de mililitri de ulei
– 1 kilogram de zahăr
– 12 ouă
– 1-4 pui /familie, variind în funcție de mărimea lor
-1/2 de franzelă de persoană pe zi
– mălaiul era la liber dar lipsea cu desăvârșire din magazine
Programul copiilor nu includea doar școală și joacă, ci și ținutul rândului la cozi.
La toate acestea se adăugau întreruperile de curent, slaba încălzire a apartamentelor, apa caldă, doar o dată sau de două ori pe saptamană, transportul în comun supraaglomerat.
În 1989, România reușise să-și plătească integral datoria externă, socotită principalul vinovat pentru nivelul de trai scăzut al românilor. Cu toate acestea, el se degradase considerabil.
Din cauza lipsurilor, oamenii erau solidari și apropiați.
Telefoanele fixe erau un lux. Se făcea cerere iar perioada de așteptare, dura ani întregi.
Vremurile care au urmat după revoluție au adus belșug însă oamenii au început să piardă noțiunile de omenie, înțelegere.
Ce a reușit regimul comunist, a fost îndoctrinarea poporului printr-un sistem bine orânduit, planificat pe termen lung.
În schimb regimul de după Revoluție nu a reușit să îl implementeze, pentru crearea unei generații de oameni care să se adapteze unor vremuri noi.
Lăcrimioara ZOTA











