Artiști îndrăgiți vor susține un recital de pricesne la biserica din Fărcașa - 4 ore în urmă
Marian Condrat și Nicolae Traian David pun bazele unui parteneriat zonal pentru dezvoltarea unitară a turismului pe Valea Izei - 4 ore în urmă
Mihaela Ioana Trifoi din Sighetu Marmației, vicecampioană națională la șah - 4 ore în urmă
Anivesare specială: Vlad Grigore din Săliștea de Sus a împlinit 100 de ani - 5 ore în urmă
La biserica din Ciocotiș va avea loc cea de-a IX-a ediție a concertului de pricesne „Patimile Domnului” - 6 ore în urmă
Circul Internațional ajunge în Baia Mare; Se anunță aproape două săptămâni de spectacole extraordinare - 7 ore în urmă
Psiholog Psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Aspecte despre viața unui copil; Cum acesta este proiectul perfect al lui Dumnezeu și în sinele lui are schița perfectă de evoluție personală - 8 ore în urmă
Zeci de tineri talentați și pasionați de limba și cultura franceză se vor reuni în cadrul Festivalului-concurs de cântec francofon „Chants, sons sur scène” - 8 ore în urmă
Riscuri majore pentru cei care lucrează noaptea - 8 ore în urmă
Școala Populară de Artă Baia Mare a fost prezentă la Târgu Mureș la Festivalul Național al Școlilor Populare de Artă - 8 ore în urmă
Aducere aminte: În Țara Codrului se practica obiceiul cununii la secerat
Pentru că vremea secerișului e aproape, să ne reamintim cum se făcea pe vremuri această activitate.
Centrul Culturii Tradiționale Maramureș precizează că în Țara Codrului se practica obiceiul cununii la secerat, care s-a păstrat până la colectivizare.
„Cei bocotani, cu pământ mult” organizau clăci la secerat. Ceilalți, cu pământ mai puțin, secerau cu întreaga familie. Copiii puneau cununile (legătorile), bărbatul secera, femeile lua după secerător soicele și le puneau pe legătoare, cei mai bătrâni legau snopii.
Spre seară, snopii erau adunați și făcuți cruci. Când era gata secerișul, se adunau cele mai frumoase spice și se alcătuia un struț, care era dus acasă, în general de fete sau de femeile mai tinere. Oamenii care au participat la clacă, se întorceau spre case în grup, cântând, iar cel care purta struțul, mergea în față.
Struțul și secerătorii erau udați cu apă la toate casele pe lângă care treceau. Când se apropiau de casă, gazda le ieșea înainte cu cofa cu apă și uda struțul, mai ales pe cel pe care-l aducea, dar și pe restul secerătorilor. Aceștia înconjurau casa, în timp ce femeile horeau strigături:
Ieși, găzdoaie, în poduț
Că-ți aducem mândru struț,
Ieși cu pălincă și apă
C-am gătat și holda tătă, se precizează în Memoria Ethnologica (Obiceiuri legate de muncile de vară în Asuaju de Jos, Colecția Viorica & Adela Naghiu).
Foto – Felician Săteanu