Cu ochii pe lemne: Polițiștii din Maramureș au efectuat, și în 2022, acțiuni speciale în domeniul silvic! Vezi rezultatele activităților din județ! - 32 minute în urmă
Aplicația RO-Alert a fost actualizată; Mai multe tipuri de alerte și informații utile - 40 minute în urmă
Ce spectacole puteți vedea la Teatrul Municipal Baia Mare în acest weekend - 1 oră în urmă
A fost hramul de iarnă al Mănăstirii Moisei, cea mai veche din Eparhie (FOTO) - 1 oră în urmă
Infracțiuni sesizate, în creștere ușoară în Maramureș: Unitatea Canină a oferit un sprijin semnificativ, în peste 400 intervenții în județ în 2022! - 3 ore în urmă
Vremea exactă în Maramureș, vineri, 3 februarie - 15 ore în urmă
Relații externe CCI Maramureș – CCI Republica Moldova; S-a semnat acordul de parteneriat pentru a III-a ediție a expoziției ”Republica Moldova prezintă” - 18 ore în urmă
Salvamontiștii maramureșeni au intervenit la o femeie de 79 de ani, cu probleme medicale, aflată într-o zonă fără acces auto - 18 ore în urmă
77.355 de persoane au beneficiat, în 2022, de ajutorul Episcopiei Maramureșului și Sătmarului - 18 ore în urmă
Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș a participat la pichetarea Guvernului - 18 ore în urmă
Aducere aminte: „În perioade grele, de foamete, o mâncat oamenii și fărină de coceni”
Centrul Culturii Tradiționale Maramureș ne reamintește cum era pe vremea când o fost foamete. Povestea maramureșenilor care au trăit atunci te pune cu adevărat pe gânduri și te faci să fii mai mulțumitor față de ce ai.
„În perioade grele, de foamete, o mâncat oamenii și fărină de coceni. O băgat în râșniță că atunci n-o fo moară. O fo așă două pietre puse p-olaltă cu o gaură la mijloc și acolo puneai câte-o mână de mălai. Râșnița avea o botă cu care se învârtea piatra. Asă o fărmat coceni, o băgat acolo și o făcut fărină de coceni.
Bunica mea o fo o femeie tare curajoasă. O încălecat calu, o pus șaua pă cal, atunci o fo tarniță, nu șă, și mergea până în Ungaria. O știut ungurește. De-acolo aducea mălai și grâu, sângură. Apoi și-o cumpărat cai și méré cu caru. Atunci o fo car de lemn, cu roți de lemn. O adus și sare. Oamenii săraci mergeau la oamenii mai înstăriți să lucre tătă zâua ca să primească mâncare” – de la Ana Mihnea, din Valea Stejarului; în Memoria Ethnologica, Obiceiuri din Valea Stejarului, Colecția Maria Mirela Poduț.
Acuma avem de toate, iar când rămânem fără de ele, încălecăm pe coșul de cumpărături și ne cumpărăm ce ne trebuie și, mai ales, ce nu ne trebuie.