De ce bonusurile cu rotiri gratuite rămân populare în cazinourile online - 24 minute în urmă
Acțiune de colectare a deșeurilor textile în Baia Mare - 33 minute în urmă
Lecție de educație rutieră la grădiniță - 1 oră în urmă
Recomandări ale jandarmilor maramureșeni pentru suporteri la competițiile sportive din weekend - 2 ore în urmă
CSM Sighet încheie campionatul cu o înfrângere - 3 ore în urmă
16 mai: Vladimir Ghika, prinț, preot și martir - 4 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș, sâmbătă 16 mai 2026 - 4 ore în urmă
Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare primește premiul GOLD ESO Angels pentru tratamentul AVC - 14 ore în urmă
Meci fără bătăi de cap pentru „zimbri” - 15 ore în urmă
Clipa de natură - 16 ore în urmă
O reabilitare la jumătate de preț
Primăria Baia Mare a anunțat demararea proiectului de reabilitare și restaurare a Casei Pocol, un monument istoric de categoria B din centrul orașului. Deși vestea pare una cât se poate de bună, există un detaliu care ridică semne serioase de întrebare: diferența uriașă între valoarea estimată a lucrării și suma finală cu care firma câștigătoare s-a angajat să o execute.
Proiectul, finanțat prin Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, din fonduri europene, avea o valoare estimată de peste 23 de milioane de lei cu TVA. Cu toate acestea, în urma licitației, contractul a fost adjudecat pentru doar 13.378.657 lei. Asta înseamnă aproape 10 milioane de lei mai puțin, adică aproape jumătate din suma estimată inițial.
Această diferență colosală ridică o întrebare firească:
Cine a realizat estimarea inițială și pe ce bază? Cum este posibil ca o lucrare de restaurare a unui monument istoric să fie supraevaluată în acest mod? Este vorba de o greșeală de calcul, de o strategie de licitație sau de o estimare pur teoretică, fără ancoră în realitatea pieței?
Pe de altă parte, rămâne și întrebarea inversă, poate chiar mai importantă:
Poate fi făcută o lucrare de calitate, așa cum impune statutul de monument istoric, la un preț cu 43% mai mic decât cel estimat? Autoritățile susțin că firma câștigătoare are experiență în restaurarea obiectivelor istorice – o condiție impusă prin caietul de sarcini – însă experiența nu ține loc de buget. Restaurarea patrimoniului presupune materiale speciale, expertiză, documentare, grijă pentru detalii și, mai ales, timp – toate acestea costând.
Potrivit contractului, firma are la dispoziție două luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuție, iar autoritățile locale speră ca până la finalul anului 2026 să poată organiza primele evenimente culturale în noul spațiu reabilitat.
Deocamdată, entuziasmul anunțului este însoțit de o doză sănătoasă de scepticism: dacă estimarea inițială a fost făcută corect, există riscul ca lucrarea să fie făcută „la economie”. Dacă, dimpotrivă, prețul de execuție reflectă realitatea, atunci avem o problemă majoră de eficiență și profesionalism în elaborarea documentațiilor pentru proiecte europene.
Rămâne de văzut cum va evolua șantierul și, mai ales, ce va spune timpul despre calitatea lucrărilor.
Vasile Petrovan












