Poliția Locală Baia Mare atrage atenția asupra folosirii articolelor pirotehnice - 11 minute în urmă
Magia Crăciunului, adusă pe scenă la Concertul caritabil din Tăuții Măgherăuș - 51 minute în urmă
14 decembrie – un an de la trecerea la cele veșnice a lui Mircea Diaconu - 2 ore în urmă
Prognoză meteo Maramureș – 14 decembrie 2025 - 3 ore în urmă
Înfrângere pentru Știința Explorări în ultimul meci oficial din acest an - 12 ore în urmă
Despre adversara României din barajul pentru CM 2026 – o radiografie în cifre - 13 ore în urmă
„O jucărie pentru o bucurie”, un demers al CS Minaur - 14 ore în urmă
Remiză acasă pentru CSM Sighet cu prima clasată - 14 ore în urmă
Ultima noapte a lui Nichita Stănescu - 15 ore în urmă
Victorie fără dureri de cap pentru CS Minaur cu „lanterna roșie” - 16 ore în urmă
17 februarie 1600 – Giordano Bruno: O tragedie a curajului intelectual
La 17 februarie 1600, în Piața Campo de’ Fiori din Roma, filozoful renascentist Giordano Bruno și-a găsit sfârșitul pe rug, condamnat de Inchiziție pentru erezie. Gânditor profund și spirit rebel, Bruno nu s-a mulțumit doar să accepte teoria heliocentrică a lui Copernic – conform căreia Pământul și celelalte planete se rotesc în jurul Soarelui –, ci a mers mai departe, propunând un Univers infinit, populat de nenumărate lumi.
Această viziune radicală contravenea dogmelor Bisericii Catolice, care susținea un cosmos finit, cu Pământul în centrul creației divine. Concepțiile lui Bruno despre pluralitatea lumilor, infinitatea Universului și natura divină a cunoașterii au fost considerate periculoase. După ani de persecuție și un proces lung, Inchiziția l-a găsit vinovat de erezie și l-a condamnat la moarte.
Astăzi, Giordano Bruno este recunoscut ca un martir al libertății de gândire, un precursor al științei moderne și un simbol al curajului intelectual în fața opresiunii religioase
Vasile Petrovan










