Galeria de artă contemporană și design Galateca și Versus Visual Project marchează în mod simbolic un an de la instaurarea stării de urgență pe teritoriul României, cauzată de pandemia de coronavirus.
Evenimentul manifest face parte din proiectul ”Sărbători fără culori”, iar organizatorii, alături de instituții partenere atât culturale, cât și media transmit un mesaj comun a ceea ce a reprezentat primul an oficial de pandemie la nivel emoțional.
Manifestul unui an care nu a mai fost la fel va putea fi urmărit fizic în cadrul Galeriei de Artă Galateca în data de 16 martie, în vitrina dedicată acestei ințiative, și online în cadrul evenimentului: ”Anul care nu a mai fost la fel…” :
Eveniment online: https://cutt.ly/FzXRV0L
Anul trecut pe vremea aceasta eram învăluiți în incertitudine. Nu știam la ce să ne așteptăm și cu siguranță nu eram pregătiți pentru ceea ce a urmat. Teama pentru noi, dar mai ales pentru cei dragi nouă cred că a fost sentimentul care ne-a încercat cel mai des pe fiecare dintre noi. Și din păcate, încă ne mai încearcă…
A trecut aproape un an, de când cu sufletele la gură, alături de ai noștri ne uitam cu teamă la televizor și ascultam mesajul președintelui României care anunța decretarea stării de urgență. Haos, teamă, un val de informații, un val de păreri, o frenezie în căutare de răspunsuri, de informații, de dezinfectanți, de măști, de speranță… Era doar începutul a ceea ce aveam să numim cu glasul stins ”noul normal”.
Un an de când viețile noastre s-au schimbat, de când jucăm cu toții într-o piesă a cărui final încă nu a fost scris. Așteptăm să cadă cortina și să ne putem da măștile jos, în aplauzele frenetice ale vieții că am reușit. Și o vom face, dar pentru asta trebuie să învățăm din lucrurile care ni s-au întâmplat, din ce am făcut bine sau mai puțin bine și ce e cel mai important să nu uităm.
Am trecut împreună prin multe momente dificile, unul dintre acestea fiind chiar 16 martie, data când a intrat în vigoare decretul prezidențial 195, dar iată-ne aici, mai înțelepți, mai recunoscători și mai puternici. Încă nu ne putem da mâinile cu căldură, strânge tare în brațe când ne revedem, zâmbi când ne întâlnim, fredona împreună la concerte, să ne așezăm cuminți unii lângă ceilalți în săli de spectacole, striga din tot sufletul încurajându-ne echipa preferată, sta umăr lângă umăr luptând pentru o cauză, aduna să ne împărtășim bucuriile sau tristețile, dar încă putem face ce trebuie făcut și spera că în curând ne vom bucura și vom reuși să dăm din nou sens cuvântului: ”ÎMPREUNĂ”.
Sursa – Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș
