Galileo Galilei, unul dintre cei mai mari oameni de știință ai tuturor timpurilor, s-a născut la 15 februarie 1564 în orașul Pisa, care făcea parte atunci din Ducatul Florenței. A fost primul născut al lui Vincenzo Galilei, muzician și teoretician al muzicii, și al Giuliei Ammannati. De mic, Galileo a manifestat o curiozitate deosebită față de lumea din jurul său, fiind influențat de tatăl său în privința unei abordări raționale a cunoașterii.
Familia sa, deși nu foarte înstărită, i-a asigurat o educație solidă, iar inițial Galileo a fost înscris la Universitatea din Pisa pentru a studia medicina, conform dorinței tatălui său. Totuși, atracția sa pentru matematică și fizică a fost prea puternică, astfel că a renunțat la medicină și s-a dedicat studiului științelor exacte. În această perioadă, a început să își dezvolte propriile teorii despre mișcare și a demonstrat prin experimente că legile lui Aristotel erau eronate.
Ca om, Galileo era un spirit rebel, dornic să înțeleagă adevărurile naturii fără a se supune dogmelor vremii. Era pasionat de dezbateri și nu ezita să își susțină ideile, chiar și în fața celor mai puternice autorități. În viața personală, nu s-a căsătorit niciodată, dar a avut o relație cu Marina Gamba, cu care a avut trei copii: Virginia, Livia și Vincenzo. Deoarece fetele sale erau considerate nelegitime și nu puteau avea o căsătorie avantajoasă, Galileo a decis să le trimită la mănăstirea San Matteo din Arcetri, unde au trăit ca călugărițe. Fiul său, Vincenzo, a fost recunoscut oficial și a primit o educație corespunzătoare poziției sociale a familiei.
Galileo a avut un curaj extraordinar în fața adversităților. Într-o epocă în care Biserica Romano-Catolică deținea un control aproape absolut asupra cunoașterii, el a îndrăznit să susțină teoria heliocentrică a lui Copernic, conform căreia Pământul se rotește în jurul Soarelui. Aceasta contrazicea doctrina oficială, care susținea un univers geocentric, iar opoziția față de ideile sale a fost acerbă.
Printre descoperirile sale majore se numără îmbunătățirea telescopului, care i-a permis să observe pentru prima dată craterele Lunii, fazele lui Venus și sateliții lui Jupiter, dovezi clare că modelul ptolemeic al universului era greșit. De asemenea, a studiat mișcarea obiectelor și a formulat principiile inerției, deschizând calea pentru mecanica newtoniană.
În ciuda marilor sale realizări, viața lui Galileo a fost marcată de mari încercări. În 1616, a primit un avertisment oficial din partea Inchiziției de a nu mai susține teoria heliocentrică. Însă, în 1632, și-a publicat celebra carte „Dialog despre cele două mari sisteme ale lumii”, în care argumenta în favoarea heliocentrismului. Acest lucru i-a adus un nou proces, în urma căruia a fost condamnat pentru erezie și forțat să abjure teoriile sale. Se spune că, după ce și-a renegat public convingerile, ar fi rostit celebra frază „E pur si muove” – „Și totuși, se mișcă”, simbolizând convingerea sa interioară că adevărul științific nu poate fi suprimat.
Ultimii ani ai vieții i-a petrecut în arest la domiciliu la vila sa din Arcetri, unde a continuat să lucreze și să dicteze noi lucrări, în ciuda faptului că și-a pierdut vederea. A murit la 8 ianuarie 1642, lăsând în urmă o moștenire științifică ce avea să schimbe pentru totdeauna modul în care omenirea înțelege universul.
Astăzi, Galileo Galilei este recunoscut drept unul dintre părinții științei moderne, un om care a avut curajul de a gândi diferit și de a sfida dogmele pentru a descoperi adevărul. Contribuțiile sale la astronomie, fizică și metoda științifică sunt fundamentale pentru dezvoltarea cunoașterii moderne.
Vasile Petrovan
