Ziua de 1 Martie înseamnă începutul primăverii calendaristice, dar pentru români este strâns legată de tradiția oferirii de mărțișoare, un simbol străvechi prin care se celebrează schimbarea de anotimpuri și renașterea naturii.
În 2019 a fost depus la Senat chiar un proiect de lege prin care se cerea ca 1 Martie, ziua Mărțișorului, să devină sărbătoare națională. Scopul era de a promova tradițiile legate de Mărțișor. Numai că România are deja această obligație încă din 2017, când Mărţişorul a intrat pe lista selectă a patrimoniului imaterial UNESCO.
În așteptarea echinocțiului de primăvară, care marchează, la 20 martie, primăvara astronomică, sărbătoarea populară de la 1 Martie vesteşte sosirea acestui anotimp şi, odată cu aceasta, renaşterea naturii şi revenirea la viaţă.
Mărţişorul, oferit în dar la data de 1 Martie a fiecărui an, reprezintă un fel de calendar simbolic, realizat dintr-un şnur bicolor, care adună zilele, săptămânile şi lunile anului în două anotimpuri: iarnă şi vară, scrie Agerpres.
Generalizat astăzi la sate şi oraşe, mărţişorul este confecţionat din două fire de lână sau de mătase răsucite, unul alb şi unul roşu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit doamnelor şi domnişoarelor în prima zi de primăvară calendaristică, acestea urmând să-l poarte agăţat în piept una sau mai multe zile.
Se spune că mărţişoarele sunt purtătoare de noroc şi de fericire, de aceea la acest şnur, legat sub forma unei fundiţe, se adaugă şi alte simboluri ale norocului, cum ar fi trifoi cu patru foi, potcoavă, coşar sau inimă.
