Cum s-a sărbătorit Paștele în urmă cu 120 de ani, în Baia Mare - 34 minute în urmă
Hramul bisericii „Sfântul Apostol Toma” din Oarța de Sus - 56 minute în urmă
Bani pentru Centru Comunitar Integrat la Săliștea de Sus - 1 oră în urmă
Caravana „Prim Răspuns în Comunitate” a poposit și în Baia Mare - 2 ore în urmă
Rata șomajului în Maramureș, mai mică decât la nivel național - 2 ore în urmă
În prima vineri după Paște, credincioșii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii - 2 ore în urmă
Mai multe înmatriculări de mașini second-hand - 3 ore în urmă
O casă din Baia Mare, lovită de trăznet în a doua zi de Paști - 5 ore în urmă
Icoana făcătoare de minuni de la Mănăstirea Rohia - 5 ore în urmă
În Cufoaia s-a desfășurat, în a doua zi de Paști, un obicei de primăvară străbun, dedicat celui mai harnic plugar - 6 ore în urmă
Centenarul Marii Uniri, o lecție pe care politicienii ar face bine s-o înțeleagă
Ca regulă – manipulatorie – s-a încercat ca Ziua Națională a României să fie asociată cu pomana dinspre cei aflați vremelnic la putere: cârnați cu fasole moca la tot poporul. O chestiune jalnică, din care să rezulte care e jupânul la zi. La 100 de ani de la Marea Unire, s-a întâmplat ca această regulă să nu mai funcționeze pentru actuala clasă politică. Una siderată de faptul că un demers precum ”Drumul căruțelor spre Marea Unire” – la care niciun partid nu a făcut vreo mobilizare, la care nicio formațiune politică nu a dat vreo plasă cu de-ale mâncării – are un succes ieșit din schema ”ia de aici și votează ce trebuie”. O chestiune absolut derutantă pentru cei aflați aleatoriu la putere care – spre ghinionul lor – nu pot înțelege că în țara asta sunt români care nu țin cu ei, ci cu România!
O lecție cum scrie la carte le-a fost oferită de românii adevărați, fie că vin cu căruțele din Maramureș ori Covasna sau călare din Satu Mare ori pe jos din Sălaj. Oameni care au simțit că e de datoria lor să meargă la Alba Iulia, așa cum au făcut-o înaintașii, recunoscând că strămoșii au făcut-o în condiții mult mai vitrege, corespunzătoare timpurilor de atunci.
Ia să vedem: de centenar, în 2018, niște români pornesc, în mod tradițional, spre Alba Iulia. Pe traseu sunt întâmpinați de alți români entuziaști, pe care nu i-a mobilizat nimeni, în afară de patriotismul care zăcea în sufletul lor. Sunt întâmpinați de români care nu au primit vreo pungă cu de-ale mâncării. Au primit mai mult decât pentru mângâierea stomacului: au primit mângâiere pentru suflet. Aceasta este chestiunea care poate aduce panica în rândul politicienilor, aceasta e geana de lumină pe care o aduce un centenar absolut remarcabil, în resorturile lui profunde, de la baza nației. Și speranța că aceea ce vrea poporul s-ar putea impune în fața intereselor mărunte – fără legătură cu nevoile țării – pe care încearcă să le promoveze niște politicieni la fel de mărunți.
Ca o concluzie spună pe șleau: șansa acestei țări e poporul, iară nu tagma politicienilor. Păzea, că națiunea nu e așa de naivă pe cât cred vremelnicii ei conducători.
Ananei GAGNIUC
Notă: Mihăiță, copilul din imagine, nu a avut posibilitatea să meargă la Alba Iulia sau măcar în Baia Mare. Dar asta nu l-a împiedicat să plimbe tricolorul pe o uliță secundară din Groșii Băii, fără a veni cineva care să-i ofere măcar o napolitană. E un patriot de bunăvoie. Adică, un nou început, un început bun.