Defileul Lăpușului – Energia și Daco Spartanii: Aventură inedită, provocatoare și educativă atât pentru copii, cât și pentru adulți - 11 ore în urmă
Mierea, gemurile și laptele, în atenția autorităților. Ce modificări vor apărea la comercializare - 13 ore în urmă
Hartă tipărită pentru circuitul cultural cu cele 40 de picturi ale artiștilor din Școala Băimăreană de Pictură, care au fost amplasate în municipiu - 13 ore în urmă
Pașapoartele simple temporare vor dispărea, potrivit unui proiect de lege - 13 ore în urmă
Azi începe Săptămâna Luminată - 13 ore în urmă
Sunteți invitați la hramul Mănăstirii Habra din Groși - 13 ore în urmă
Biserica, monument istoric din Berchez - 14 ore în urmă
Artista Cristiana Adina Uglea, noua speranță a folclorului din comuna Rozavlea - 15 ore în urmă
Nu s-au abținut de sărbători. Doi tineri, surprinși conducând, deși aveau permisul suspendat - 15 ore în urmă
Lucian Blaga își încheia socotelile cu viața, într-o zi de 6 mai - 15 ore în urmă
Tezaur roman excepțional, descoperit de arheologi amatori în Remetea Chioarului (GALERIE FOTO, VIDEO)
Trei prieteni – Vlad Sarmași, Vasile Ovidiu Papuc (din Valea Chioarului) și Lucian Onea (din Fersig) au o pasiune comună: detectoarele de metale, pe care le dețin în mod legal. Sunt un fel de arheologi amatori. Fac și expediții speciale pentru detecție, dar își iau instrumentele și când ies la iarbă verde. Știind că Tara Chioarului a fost o zonă tampon între Imperiul Roman și dacii liberi sperau să găsească niscaiva urme. E drept că printre performanțele lor s-a numărat mai întâi una ceva mai contemporană: în 21 mai, la o adâncime de circa 10 cm, au găsit verigheta de aur pe care Nuțu Sarmași o pierduse în pădure, în urmă cu 15 ani.
Lovitura din 1 iulie
Însă au dat lovitura în prima zi din iulie, în zona împădurită a comunei Remetea Chioarului. La o adâncime de circa 30 de cm, pe o rază de trei metri, au găsit 20 de monede din argint întregi și alte câteva fragmente, dar și un vârf de suliță din fier. Și-au prezentat descoperirea pe facebook, anunțând chiar de duminică faptul că a doua zi vor preda ”comoara” la primărie, lucru care s-a și întâmplat. Iar dacă ei au respectat legea, la fel a făcut și primăria, care a predat ”comoara” Direcției de Cultură și Patrimoniu Cultural. Mai departe aceasta a ajuns la Muzeul de Istorie și Arheologie. Monedele au în jur de 3,5-4 grame și ar avea o vechime de 1800 de ani.
Descoperire apreciată de arheologi
La un prim contact cu monedele descoperite, arheologul Marius Ardeleanu consideră că avem de-a face cu o descoperire foarte importantă: ”Aceste monede cu Împăratul Hadrian sunt cele mai timpurii. Știm că este Hadrian pentru că scrie toată titulatura imperială: Hadrianus Augustus. Este un tezaur excepțional pentru că provine dintr-o zonă în care nu se cunosc descoperiri din această epocă. Practic, umple un gol în istoria Maramureșului”. Dincolo de valoarea lor istorică, Marius Ardeleanu a vornit și despre valoarea lor practică, în timpurile încare acești denariau circulat: ” În secolul al II-lea după Cristos, cu acești bani se puteau cumpăra de pildă, cam 40 de kg de pește,vreo 22 de kg de carne, 10 litri de vin foarte bun sau vreo 3 perechi de încălțări”.
Se intenționează ca, după conservare, tezaurul să fie expus în Muzeul de Istorie și Arheologie.
Foto și video: facebook.com/ lucian.onea/Vasile-ovidiu Papuc/vladsarmasi