Bruna de Maramureș, la loc de cinste în Rozavlea

Crescătorii de bovine din Rozavlea și Șieu s-au întâlnit ieri, 20 octombrie, la baza sportivă din Rozavlea, în cadrul unei expoziții-concurs dedicate rasei Brună de Maramureș, un eveniment care a adus în prim-plan nu doar exemplarele prezentate, ci și oamenii care păstrează vie una dintre cele mai vechi și importante îndeletniciri ale satului maramureșean.

Inițiativa a aparținut Asociației Crescătorilor de Bovine – Bruna de Maramureș condusă de inginerul Ioan Codrea, și s-a bucurat de un interes peste așteptări din partea crescătorilor din Rozavlea și Șieu.

Participarea efectivă la concurs a fost condiționată de calitatea de membru al asociației organizatoare, ceea ce a limitat numărul celor care și-au putut înscrie animalele, în condițiile în care interesul manifestat de localnici a fost considerabil. Situația ar putea constitui, pentru edițiile viitoare, un argument în favoarea extinderii posibilităților de participare, astfel încât mai mulți gospodari să își poată prezenta animalele.

Printre crescătorii din Rozavlea care s-au numărat între cei premiați s-au aflat Ilie Zala, Sorin Tivadar, Ioan Ungurean și Gheorghe Ștef. Dincolo de premii, manifestarea a constituit și un prilej de întâlnire între oameni cu aceeași preocupare, de schimb de experiență și de promovare a unei activități care continuă să ocupe un loc important în economia gospodăriilor maramureșene.

Rasa căreia i-a fost dedicată expoziția are o istorie strâns legată de Maramureșul istoric. Primele taurine de tip Brun, provenite din spațiul central-european, au fost introduse în zonă începând cu anul 1881, prin intermediul lucrătorilor forestieri austrieci și al importurilor ulterioare din Elveția și Germania. Prin încrucișări cu populațiile locale de bovine, între care Mocănița și Sura de Stepă, apoi printr-un îndelungat proces de selecție, s-a format populația cunoscută astăzi drept Brună de Maramureș. În 1959 a fost recunoscută ca populație de sine stătătoare, devenind ulterior una dintre cele mai importante rase de bovine crescute în România.

Apreciată pentru adaptabilitatea la condițiile zonelor de deal și de munte, Bruna de Maramureș este o rasă cu aptitudini mixte, fiind crescută atât pentru producția de lapte, cât și pentru cea de carne. De-a lungul timpului, cercetarea și ameliorarea rasei au fost legate și de activitatea specialiștilor de la Stațiunea de Cercetări Zootehnice din Sighetu Marmației.

Astăzi, păstrarea și valorificarea acestei tradiții depind în bună măsură de crescători, de capacitatea lor de a-și susține gospodăriile și de interesul generațiilor tinere pentru zootehnie. În acest context, expoziții precum cea organizată la Rozavlea au o importanță care depășește simpla competiție între animale: ele oferă vizibilitate crescătorilor și contribuie la promovarea unei rase care poartă chiar numele regiunii.

După prezentarea animalelor și premierea crescătorilor, întâlnirea a continuat într-o atmosferă de sărbătoare, cu bucate tradiționale și muzică maramureșeană. Ioan Rednic, prezentat de participanți drept „master-chef”, a pregătit un ceaun cu carne de oaie, pusă la dispoziție de Ilie Zala. Nici ceilalți participanți nu au venit cu mâna goală, aducând de acasă bunătăți specifice gospodăriilor maramureșene: brânză, jumări, slănină și colaci copți pe vatră. Nu au lipsit horinca și muzica maramureșeană, care au completat atmosfera unei întâlniri în care competiția a lăsat locul socializării și bunei dispoziții.

A fost, în fond, mai mult decât o expoziție zootehnică, a fost o sărbătoare a gospodarilor, a muncii lor și a legăturilor dintre două comunități vecine, Rozavlea și Șieu. Entuziasmul participanților s-a reflectat și în dorința exprimată la final ca evenimentul să fie repetat, eventual într-o formulă mai amplă, care să reunească și mai mulți crescători. Iar concluzia unuia dintre participanți, formulată în spiritul petrecerilor maramureșene, a rezumat cât se poate de bine atmosfera:

„Altădată, o s-o facem și mai lată!”

Un gând care ar putea deveni chiar promisiunea unei noi ediții, într-o comunitate în care animalele, gospodăria și tradițiile continuă să ocupe un loc important în viața oamenilor.

Vasile Petrovan

Citește și:

Primăria Baia Mare a început procedura de expropriere în Piața Izvoare