Povestea lui Gavril Becheș, maramureșeanul care a șlefuit ferestre spre Univers - 1 oră în urmă
Clipe de groază în Baia Mare! Un copil de 2 ani, salvat de pompieri de pe pervazul unui bloc - 2 ore în urmă
Moment istoric la NASA. Urmează una dintre cele mai spectaculoase explorări ale Universului - 3 ore în urmă
Două secole sub același clopot. Finteușu Mare își sărbătorește biserica la 200 de ani de la prima târnosire - 4 ore în urmă
Aur mondial și record pentru România la 8+1 feminin. O cursă uriașă a fetelor noastre la Amsterdam - 6 ore în urmă
Islanda a respins reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Pescuitul și controlul apelor au cântărit greu - 6 ore în urmă
Urmează să vă pensionați din învățământ? De la 1 septembrie ar putea deveni aplicabilă prima de două salarii de bază - 8 ore în urmă
Dan Daniel, unul dintre cei mai îndrăgiți violoniști ai Maramureșului, își sărbătorește ziua de naștere - 10 ore în urmă
Țara Lăpușului a trecut din nou Prutul. Artiști din Târgu Lăpuș, la Căpriana și Scoreni - 10 ore în urmă
Centru nou de recuperare neuromotorie pentru adulții cu dizabilități, în Baia Mare - 12 ore în urmă
Moment istoric la NASA. Urmează una dintre cele mai spectaculoase explorări ale Universului
NASA a deschis astăzi, 30 august, un nou capitol în explorarea Universului. Telescopul spațial Nancy Grace Roman a fost lansat cu succes din Florida și se află deja singur în spațiu, la începutul unei călătorii de aproximativ trei luni către locul din care va observa miliarde de galaxii și va căuta lumi aflate la mii de ani-lumină de Pământ.
Potrivit NASA, telescopul Nancy Grace Roman Space Telescope a decolat astăzi, la ora 7:26 EDT (14:26, ora României) de la Complexul de Lansare 39A al Centrului Spațial Kennedy din Florida, la bordul unei rachete SpaceX Falcon Heavy. La aproximativ 31 de minute după plecare, observatorul s-a separat de treapta superioară a rachetei și a început să zboare independent. Primele comunicații cu aparatul au fost stabilite fără probleme, iar panourile sale solare au fost desfășurate cu succes.

Roman se îndreaptă acum către punctul Lagrange L2 al sistemului Soare–Pământ, aflat la aproximativ 1,5 milioane de kilometri de Pământ. Este aceeași regiune a spațiului în care lucrează și telescopul James Webb. Călătoria și perioada de verificare și calibrare vor dura aproximativ trei luni, iar NASA estimează că primele imagini științifice vor fi făcute publice la începutul anului 2027.
Noul observator nu este construit pentru a-l înlocui pe Hubble sau pe James Webb, ci pentru a face ceva ce acestea nu pot realiza la aceeași scară, adică să fotografieze suprafețe uriașe ale cerului, cu o claritate foarte mare. Roman are o oglindă principală cu diametrul de 2,4 metri, comparabilă cu cea a telescopului Hubble, dar câmpul său vizual este de cel puțin 100 de ori mai mare. NASA estimează că observatorul va putea cerceta cerul de aproximativ o mie de ori mai repede decât Hubble.
Dacă James Webb poate fi comparat cu un instrument care privește extrem de atent într-un punct îndepărtat al Universului, Roman va funcționa mai degrabă asemenea unei uriașe camere panoramice cosmice. Instrumentul său principal, Wide Field Instrument, este o cameră în infraroșu de aproximativ 300 de megapixeli, formată din 18 detectoare. În timpul misiunii, cantitatea de informație transmisă spre Pământ va ajunge la aproximativ 1,4 terabiți pe zi, cea mai mare rată de date produsă până acum de o misiune de astrofizică a NASA.
Una dintre marile întrebări la care oamenii de știință speră să găsească răspuns privește energia întunecată. Astronomii știu de aproape trei decenii că expansiunea Universului accelerează, însă cauza fenomenului nu este cunoscută. Numele de „energie întunecată” descrie, de fapt, tocmai această necunoscută. Roman va observa un număr uriaș de galaxii și va studia felul în care materia este distribuită în cosmos, oferind cercetătorilor posibilitatea de a verifica dacă modelele actuale despre evoluția Universului sunt corecte.
Telescopul va încerca să ofere indicii și despre materia întunecată, o formă de materie care nu emite lumină și nu poate fi fotografiată direct, dar a cărei existență este dedusă din efectele gravitaționale asupra materiei vizibile. Roman va urmări inclusiv deformările foarte fine ale imaginilor galaxiilor produse de gravitația obiectelor aflate între acestea și observator.
O altă parte spectaculoasă a misiunii este căutarea planetelor din afara Sistemului Solar. Roman va observa sute de milioane de stele, inclusiv în regiuni foarte aglomerate din centrul Căii Lactee. Va folosi, între altele, microlentila gravitațională, un fenomen prevăzut de teoria relativității generale, care susține că gravitația unei stele aflate în prim-plan poate curba și amplifica temporar lumina unei stele mai îndepărtate, iar prezența unei planete poate lăsa o semnătură detectabilă în această variație de lumină. NASA estimează că studiul de microlentile ar putea descoperi aproximativ 2.500 de planete.
Dar numărul total al lumilor găsite ar putea fi mult mai mare. Aceleași observații ar putea permite identificarea a aproximativ 100.000 de exoplanete prin metoda tranzitului, adică prin măsurarea scăderii foarte mici a luminii unei stele îndepărtate, atunci când o planetă trece prin fața ei. Unele dintre aceste lumi se vor afla la distanțe de până la aproximativ 26.000 de ani-lumină, ceea ce va extinde considerabil zona Galaxiei în care oamenii au reușit să studieze sisteme planetare.
Roman transportă și un instrument experimental, Coronagraph Instrument, capabil să reducă lumina unei stele pentru a încerca să observe direct planetele mult mai slab strălucitoare din apropierea ei. Nu este încă aparatul care va fotografia o „a doua Terra”, dar tehnologiile testate pe Roman sunt considerate o etapă importantă pentru viitoarele telescoape care ar putea căuta și analiza planete asemănătoare Pământului.
Misiunea principală este programată să dureze cinci ani, iar observatorul este proiectat cu perspectiva de a putea funcționa până la aproximativ zece ani. NASA spune că Roman ar putea măsura, pe durata activității sale, lumina provenită de la până la un miliard de galaxii, transformând imaginea actuală a Universului într-o hartă incomparabil mai bogată.

Telescopul poartă numele astronomului american Nancy Grace Roman, prima femeie care a ocupat funcția de astronom-șef al NASA și una dintre persoanele care au susținut decisiv dezvoltarea astronomiei din spațiu. Rolul ei în promovarea proiectului care avea să devină Hubble i-a adus supranumele de „mama telescopului Hubble”. Observatorul lansat astăzi s-a numit inițial WFIRST, înainte ca NASA să decidă, în 2020, să-i dea numele cercetătoarei.

Roman pleacă astfel spre spațiu nu doar pentru a aduce fotografii spectaculoase. Miza este mult mai mare: să transforme Universul într-un teritoriu pe care astronomii îl pot studia statistic, la o scară fără precedent. Miliarde de galaxii, găuri negre, stele care explodează, materia invizibilă dintre galaxii și zeci de mii de lumi îndepărtate vor intra în același uriaș recensământ cosmic.
Iar surprizele pot fi partea cea mai importantă. Atunci când privești o porțiune atât de mare din Univers, suficient de clar și suficient de des, există șansa să găsești nu doar ceea ce ai plecat să cauți, ci și fenomene pe care nimeni nu le-a prevăzut. Pentru Roman, adevărata aventură științifică abia acum începe.
Sursa FOTO: NASA Science
Vasile Petrovan
Citește și:
Eclipsă de Lună în această noapte. Fenomenul va fi vizibil și din Maramureș














