Le urmărim activitatea de mult timp, privindu-i cu mare respect și admirație. Sunt talentați, autentici și dedicați păstrării folclorului maramureșean, iar prin fiecare apariție demonstrează că tradițiile pot rămâne vii atunci când sunt trăite cu sufletul.
„Ceterașii de pe sate” nu sunt doar un grup de muzicieni, ci o adevărată familie unită de dragostea pentru cântecul și jocul moștenite din bătrâni. Povestea lor, începută pe cele două maluri ale Tisei, este una despre prietenie, identitate și respect față de rădăcini, devenind un exemplu de implicare în păstrarea și promovarea patrimoniului cultural autentic al Maramureșului.
I-am rugat să ne spună povestea lor și am descoperit că totul a pornit dintr-o dorință simplă și sinceră: aceea de a cânta împreună, de a păstra nealterată muzica moștenită din bătrâni și de a arăta că, dincolo de orice graniță, rădăcinile și tradițiile îi țin uniți pe românii din Maramureșul istoric.
De fiecare dată când urcă pe scenă, „Ceterașii de pe sate” cuceresc publicul prin autenticitate, energie și bucuria sinceră cu care cântă și joacă. Iar planurile lor nu se opresc aici. Au vise ambițioase – de la organizarea unor tabere culturale pentru copii și tineri până la propriul festival dedicat folclorului autentic – iar noi suntem convinși că, prin pasiunea, seriozitatea și implicarea care îi definesc, toate aceste proiecte vor deveni realitate.
Rădăcinile: O punte de dor peste apa Tisei
Povestea lor a început foarte firesc, din dorința curată de a se întâlni, de a juca împreună și a-și face voie bună. Totul se petrecea pe malul drept al Tisei, localitatea Slatina, cândva parte din Maramureșul mare, dar care se află astăzi pe teritoriul Ucrainei. Maramureșul a fost divizat de timp și diverși ocupanți politici, însă sângele de români a estompat orice granițe, consolidând tot mai mult legătura dintre frații de pe cele două maluri ale Tisei. Astfel, românii din dreapta Tisei, fiind oarecum izolați acolo, au învățat să prețuiască mai mult moștenirea lăsată din bătrâni, ca pe ceva sacru. La fel au făcut și cei doi prieteni și membri fondatori ai grupului – Gheorghe Kohut și Ghiță Grin, care au prețuit horile vechi ca pe ceva sacru.
La început, inspirația venea din casetele video și audio vechi, dar mai ales de pe plăcile de vinil ascultate în casele bunicilor. Dorința lor a fost clară încă din prima clipă: să păstreze stilul curat și nealterat al folclorului autentic.
Prietenia care a șters granițele
Muzica nu cunoaște hotare, așa că, în timp, feciorii din Slatina au trecut Tisa în România. Aici au descoperit oameni care simțeau și gândeau exact ca ei, alături de care s-a legat o prietenie foarte strânsă și care au devenit membri activi ai grupului, printre primii fiind Alin Boșka, Adrian Marina, Liviu Lihet și mulți alții. Legătura s-a cimentat prin datini: de sărbători, românii din dreapta Tisei veneau la colindat în România, iar cei din România treceau granița în Ucraina, de Crăciunul pe rit vechi.
Cu timpul, Dumnezeu le-a scos în cale mentori de excepție, oameni de o valoare culturală uriașă care i-au îndrumat și le-au rânduit drumul:
Ioan Pop (fondatorul Grupului Iza), cel care le-a oferit nu doar sfaturi, ci și cel mai de preț principiu: să caute naturalețea și simplitatea, nu perfecțiunea.
Vasile Rus zis Poștașul și Toader Șicuța, alături de numeroși bătrâni din sate, adevărate tezaure vii de la care au învățat jocuri, hori și obiceiuri aproape uitate.
Popasul din Breb și botezul numelui: „Ceterașii de pe sate”
Un moment de cotitură a fost sosirea grupului în pitorescul sat Breb. Aici l-au cunoscut pe Florin Vale, omul din spatele unui superb complex de case tradiționale din lemn, mutate și restaurate cu grijă. Ceea ce a început ca o simplă vizită s-a transformat într-o prietenie strânsă și o colaborare culturală de lungă durată. Cântând la evenimentele organizate în Breb, au realizat că publicul nu căuta spectacole regizate, ci vibra la energia lor naturală, izvorâtă din pura bucurie de a fi împreună.
Grupul de 2-3 oameni a început să crească. Li s-au alăturat și alți instrumentiști și dansatori dornici să joace ca la șură.
Când a sosit momentul organizării celebrului festival ”FEST ÎN VALE”, Florin Vale i-a întrebat sub ce nume să îi treacă pe afiș, deoarece până atunci erau prezentați simplu: „vin ceterașii”. Privind la proveniența lor, din toate colțurile Maramureșului, Florin a avut o idee care avea să dea naștere unui proiect cu totul special: „Ceterașii de pe sate”. Numele a fost primit cu bucurie, devenind cartea lor de vizită.
Astăzi, grupul este o adevărată hartă vie a Maramureșului istoric, reunind membri din:
Deși fiecare membru colaborează activ și cu alte nume mari ale folclorului (Grupul Iza, Cornelia și Lupu Rednic, Oana Font etc.), sub umbrela „Ceterașilor de pe sate” aceștia redevin o familie unită de dragostea pentru folclor.
Puntea dintre generații: De la 10 la 70 de ani
Ceea ce face acest proiect cu adevărat special este misiunea sa socială și felul în care aduce împreună generații diferite. Într-o lume în care tinerii se îndepărtează tot mai mult de rădăcinile lor, „Ceterașii de pe sate” reușesc să creeze o legătură autentică între cei mici și cei mari. În cadrul grupului, cel mai tânăr membru are doar 10 ani, iar cel mai vârstnic, 70 de ani, dovadă că tradiția poate uni oameni de toate vârstele.
Copiii au ocazia rară de a sta la aceeași masă, de a cânta și de a învăța direct de la bătrânii satelor. Proiectul a cucerit publicul tocmai prin această simplitate caldă, refuzând standardizarea modernă în favoarea firescului și a trăirii autentice.
Pasul spre viitor: Asociația „Ceterașii de pe sate”
Din dorința de a da o formă juridică și o putere mai mare visului lor de a păstra tradiția curată, proiectul a făcut un pas firesc înainte prin înființarea oficială a Asociației „Ceterașii de pe sate”. Avându-i ca membri fondatori pe Gheorghe Kohut, Ghiță Grin și Liviu Lihet, asociația s-a născut ca un scut de apărare al folclorului. Prin această formă, membrii își propun să sprijine tinerii dornici să învețe instrumentele tradiționale și să păstreze o legătură strânsă între românii de pe ambele maluri ale Tisei.
Horea grupului: Deschide-te, ușe, larg
Primul mare proiect de suflet realizat este horea de sărbătoare „Deschide-te, ușe, larg ”, cu care grupul intra în casele oamenilor în perioada sărbătorilor de iarnă, imediat după ce se termina colinda, vestind bucuria și pofta de viață.
Melodia are la bază celebra linie melodică a regretaților Frații Petreuș — „Uliță, uliță lată” — cunoscută în alte sate și sub numele de „Horea drumului”.
Textul nu a fost scris de un singur om, ci a fost clădit împreună. Fiecare membru al grupului a venit cu câte un vers pe care îl știa din bătrâni, din satul lui de origine. Astfel, horea a devenit un mozaic cultural viu, unind versuri care se cântă pe ulițele tuturor satelor din Maramureșul istoric.
Privind spre viitor: Tabere, cultură și un festival propriu
Asociația „Ceterașii de pe sate” își propune nu doar să cânte, ci și să creeze o adevărată mișcare culturală. Printre planurile mari de viitor ale asociației se numără:
Taberele culturale de vară: Locul unde copiii și tinerii de pe ambele maluri ale Tisei vor putea învăța de la bătrânii de pe sate dulceața ceterii, zongurii, dobei, dar și strigăturile, jocurile și meșteșugurile tradiționale.
Evenimentele culturale de zi cu zi: Șezători, clăci și întâlniri în casele tradiționale, menite să țină vie conexiunea dintre generații în cel mai natural mod posibil.
„Festivalul Ceterașilor de pe Sate”: Un vis mare care va prinde contur – un festival-spectacol propriu, dedicat în exclusivitate muzicii tradiționale, nealterate, unde ceterașii din toate colțurile Maramureșului istoric se vor aduna să se veselească și să arate lumii întregi că folclorul adevărat încă trăiește.
Mesajul „Ceterașilor de pe sate” pentru tineri și pentru toți cititorii
Încheiem această poveste nu doar cu muzică și joc, ci cu un îndemn pornit din adâncul sufletului pentru toți cei care ne ascultă și ne citesc rândurile, dar mai ales pentru tânăra generație:
„Cine nu își respectă trecutul, nu are niciun viitor!”
Într-o lume care se mișcă tot mai repede și tinde să uite de unde a plecat, noi vă îndemnăm să vă întoarceți privirea către bunici, către ulițele satelor și către lada de zestre. Tradiția nu este ceva învechit, ci este însăși rădăcina care ne ține drepți în fața lumii. Să fim mândri de cine suntem, să ne purtăm straiele cu demnitate și să facem auzite ceterile bătrânești, pentru că în ele bate, de fapt, inima neamului nostru, transmit Ceterașii de pe sate.
Îi felicităm pentru tot ceea ce fac, pentru implicarea, pasiunea și respectul cu care duc mai departe tradițiile satului românesc. Prin autenticitatea lor, „Ceterașii de pe sate” demonstrează că folclorul adevărat nu aparține trecutului, ci continuă să trăiască prin oameni care îl iubesc și îl prețuiesc.
Le dorim mult succes în toate proiectele pe care și le-au propus și suntem convinși că vor continua să bucure publicul și să inspire generații întregi.
