Sute de copii și tineri sunt așteptați la Strâmtura la Întâlnirea Eparhială IETC 2026 - 18 minute în urmă
Lucaciștii s-au întors cu premii de la Concursul Național Integrat de Matematică și Informatică „Sever-Aurel Groze” derulat la Beclean - 31 minute în urmă
Fără albine, multe alimente ar dispărea: de ce este importantă ziua de 20 mai - 1 oră în urmă
Surpriză la Sighet: concurs internațional de tradiție, anulat înaintea ediției a XXXII-a - 2 ore în urmă
Acțiune de colectare de aparate electrice în Valea Chioarului - 3 ore în urmă
Cercetări ale polițiștilor băimăreni după ce un tânăr a fost găsit mort într-un imobil din oraș - 3 ore în urmă
Spectacol la Groși: Elevii Școlii Populare de Artă „Liviu Borlan” invită publicul la un eveniment plin de talent și emoție - 4 ore în urmă
Rezultate de excepție pentru elevii Colegiului Național „Vasile Lucaciu” Baia Mare la Concursul „Dimitrie Pompeiu” de la Botoșani - 4 ore în urmă
Țara Lăpușului, promovată în Spania de grupul tradițional „Zestrea” din Rogoz la aniversarea a 25 de ani de misiune ortodoxă românească - 4 ore în urmă
Unde slujesc ierarhii de Praznicul Înălțării Domnului – Ziua Eroilor și sărbătoarea închinată Sfinților Împărați Constantin și Elena - 4 ore în urmă
Fără albine, multe alimente ar dispărea: de ce este importantă ziua de 20 mai
Pe 20 mai, în fiecare an, este celebrată Ziua Internațională a Albinelor, o zi dedicată unor insecte mici, dar esențiale pentru viața de pe planetă. Data a fost stabilită de Organizația Națiunilor Unite în anul 2017 și coincide cu ziua de naștere a lui Anton Janša, pionier al apiculturii moderne.
În general, ne-am obișnuit să vedem albinele doar ca pe insectele care produc miere. În realitate, rolul lor este mult mai important. Fără ele, multe dintre fructele, legumele și plantele pe care le folosim zilnic ar dispărea sau ar deveni extrem de rare. Potrivit datelor internaționale, aproximativ 75% dintre culturile agricole ale lumii depind, măcar parțial, de polenizare. Merele, cireșele, căpșunile, floarea-soarelui, castraveții sau dovlecii sunt doar câteva exemple de plante care au nevoie de albine pentru a produce hrană. Totodată, albinele polenizează aproape 90% dintre plantele cu flori sălbatice. Practic, ele ajută natura să se regenereze și contribuie la menținerea biodiversității. Fără polenizare, multe plante nu s-ar mai putea reproduce, iar efectele s-ar vedea în întreg ecosistemul. Mai simplu spus, albina este una dintre cele mai importante verigi care mențin natura și agricultura în echilibru.
Specialiștii avertizează însă că numărul polenizatorilor scade alarmant în multe zone ale lumii. Pesticidele, schimbările climatice, poluarea și dispariția habitatelor naturale afectează grav populațiile de albine. În ultimii ani, fenomenul a devenit o problemă globală. Conform studiilor internaționale, peste 40% dintre speciile de polenizatori nevertebrați, în special albine și fluturi, sunt amenințate cu dispariția.
Viața dintr-un stup este uimitor de bine organizată. Fiecare albină are un rol precis. Într-un stup există matca (regina), albinele lucrătoare și trântorii. Matca este singura femelă care depune ouă și poate trăi chiar și cinci ani. În perioadele intense, aceasta poate depune până la 2.000 de ouă pe zi. Albinele lucrătoare sunt cele care fac aproape toată munca, adică adună nectar și polen, produc miere și ceară, hrănesc larvele și protejează stupul. O singură albină poate vizita chiar și 100 de flori într-o singură ieșire. Puțini știu că albinele comunică între ele printr-un adevărat „dans”, prin care transmit unde există hrană sau dacă există pericole în apropiere. Trântorii au rolul de a fecunda matca și nu participă la activitățile din stup.
Mierea este cel mai cunoscut produs apicol, însă stupul oferă mult mai mult de atât. Propolisul este folosit de albine pentru a steriliza stupul și are proprietăți antibacteriene naturale. Polenul este bogat în proteine și vitamine, iar lăptișorul de matcă este hrana specială a reginei. De-a lungul timpului, aceste produse au fost folosite atât în alimentație, cât și în medicina tradițională.
Apicultura din Maramureș are o tradiție veche, legată de viața rurală și de folosirea resurselor naturale din zonele de deal și munte. Condițiile naturale favorabile, cu păduri întinse și plante melifere diverse, au făcut ca producția de miere să fie o activitate constantă în multe gospodării. În timp, apicultura s-a transformat dintr-o ocupație de subzistență într-o activitate economică importantă, păstrând însă caracterul ei tradițional.
Întrebarea pe care mulți dintre noi ne-o punem este ce putem face pentru albine. Adevărul este că nu avem nevoie de gesturi mari sau complicate, deoarece chiar și gesturile mici pot ajuta. Specialiștii recomandă plantarea florilor melifere, evitarea pesticidelor în grădini, susținerea apicultorilor locali, păstrarea unor spații verzi naturale. De aceea, chiar dacă nu suntem cu toții apicultori, un simplu ghiveci cu lavandă pe balcon poate deveni o sursă de hrană pentru albine. Trebuie să recunoaștem că nu este prea mult și nici nu necesită un deranj semnificativ din partea noastră.
Să nu uităm că albinele există pe Pământ de milioane de ani și sunt considerate printre cele mai organizate viețuitoare din natură. Muncesc permanent, colaborează perfect și contribuie la viața altor specii fără să distrugă mediul. De aceea, Ziua Internațională a Albinelor nu este doar despre miere sau apicultură. Este, de fapt, un reminder că natura funcționează prin echilibru și că uneori cele mai mici ființe au cel mai mare rol.
Sursa FOTO: hartareciclării.ro
Vasile Petrovan
Citește și:
Ce înseamnă „urs habituat” și cum vor interveni autoritățile în cazul urșilor periculoși















