Seria dedicată biodiversității din Baia Mare merge mai departe, cu un nou episod despre păsările și plantele care fac parte din peisajul nostru urban. După ce în numărul anterior v-am prezentat Rața sulițar (Anas acuta) astăzi, profesorul Alexandru Lapoși ne va povesti despre Rața pestriță (Mareca strepera) una dintre cele mai discrete și elegante specii de rațe sălbatice din Europa:
„După o iarnă care și-a arătat puțin colții gerului și o primăvară destul de capricioasă, se pare că, în sfârșit, vine vremea bună, cu temperaturi potrivite pentru perioada din calendar. Nu ne putem bucura însă prea mult, pentru că, pe baza modelului din ultimii ani, anticipăm din nou sosirea perioadelor de caniculă extremă, care au ajuns să bată record după record.
Pentru mulți dintre noi, temperaturile ridicate înseamnă disconfort și căutarea unor locuri mai răcoroase, fie în natură, fie în apropierea apei și a spațiilor verzi. Pe fondul schimbărilor climatice, Baia Mare, asemenea multor orașe, resimte tot mai des efectele fenomenului de „insulă de căldură urbană”, cauzat de suprafețele de beton și asfalt care acumulează și radiază căldura.
În acest peisaj urban tot mai încins, natura rămâne unul dintre cele mai importante refugii. Parcurile, arborii, spațiile și acoperișurile verzi, coridoarele ecologice și mai ales cursurile de apă reușesc nu doar să răcorească eficient orașul, ci și să ofere viață și adăpost pentru tot mai multe specii de păsări și animale care își găsesc locul printre oameni.
Râul Săsar a devenit, în ultimii ani, un adevărat coridor viu pentru numeroase vietăți, iar printre păsările care pot fi observate tot mai des se numără și Rața pestriță (Mareca strepera), o specie elegantă și discretă, care completează tabloul natural tot mai divers al orașului.
Rața pestriță (Mareca strepera)
Rața pestriță este una dintre speciile observate mai recent pe râul Săsar. Este o specie de rață de talie medie, cu o lungime a corpului de aproximativ 46–58 cm. Colorația masculului este mai discretă decât la alte specii de rațe descrise anterior, penajul fiind dominat de nuanțe de gri-maroniu și negru, fără elemente foarte stridente care să atragă atenția. Femela seamănă destul de mult cu femela de rață mare, de care se diferențiază prin petele mici albe de pe aripi și prin ciocul închis la culoare, cu marginile portocalii.
Rața pestriță este considerată o specie comună, cu o arie largă de distribuție la nivel global. În România, cuibărește mai ales în jumătatea sud-estică a țării și izolat în alte regiuni. În perioada de pasaj și iernare poate fi observată pe majoritatea lacurilor din țară, cu excepția celor aflate la altitudini montane înalte.
Specia preferă habitatele acvatice întinse, cu ape puțin adânci și bogate în vegetație. În apropierea orașului Baia Mare apare cu regularitate, în număr variabil, pe lacurile de la Ariniș, Călinești-Oaș și, uneori, la Apa.
Deși nu este la fel de spectaculoasă ca alte specii de păsări acvatice, Rața pestriță impresionează prin eleganța discretă și comportamentul său liniștit. De cele mai multe ori poate fi observată înotând calm în apropierea vegetației de pe maluri, singură sau în grupuri mici, integrându-se firesc în peisajul liniștit al râului Săsar.
Rața pestriță are o dietă omnivoră, însă predomină componenta vegetală, formată din semințe și material vegetal provenit din plante acvatice sau terestre, completată de nevertebrate acvatice.
Perioada de reproducere începe, de regulă, în lunile aprilie–mai. Cuibul este construit pe uscat, în vegetație densă, din iarbă, frunze și puf, iar ponta este formată, de obicei, din 8–12 ouă, clocite de femelă.
Prezența acestei specii pe râul Săsar indică faptul că ecosistemul urban încă oferă condiții favorabile pentru păsările acvatice. În acest context, protejarea cursurilor de apă și a zonelor verzi din oraș devine esențială pentru menținerea biodiversității locale și pentru echilibrul natural al mediului urban.
Principalele amenințări pentru această specie sunt legate de pierderea sau degradarea habitatelor acvatice. În cazul râului Săsar, acestea includ poluările accidentale, lucrările efectuate în albie și deranjul antropic, factori care pot afecta echilibrul fragil al ecosistemului urban.
Profesor Alexandru Lapoși
Sursa FOTO: Gabriel Timariu
Dacă v-a plăcut această incursiune în lumea vie a râului Săsar și modul în care natura își face simțită prezența chiar în inima orașului nostru, vă invităm să continuați călătoria alături de noi, pentru că în următorul episod vom descoperi Rața mandarin (Aix galericulata). În fiecare sfârșit de săptămână vom publica câte un nou episod, un foileton al naturii urbane din Baia Mare, și nu numai, realizat cu sprijinul prof. Alexandru Lapoși și grupul „Clipa de natură” format din cadre didactice universitare, masteranzi, iubitori de natură.
Vasile Petrovan
Citește și:
Clipa de natură
